şosele

Abu Dhabi

Şoselele, şerpuite, suspendate
spre Abu Dhabi
sprijinite pe umăr de fir de nisip
alearga-n zările rupte
din culorile curcubeului.
Abu Dhabi este comoara arabă
în golful albastru al Emiratelor Arabe,
nisip, şosele, apă
toate duc în coroana arabă
sprijinită de braţul unui fir de nisip.
nisip şi şosele pline
de plînsul sufletului cristal
In glasul nisipului răsună durerea
"dă-mi drumul omule, eu sunt liber
să zbor să inot, să construiesc...
şi mai ales să vă energizez"
pe umărul firului de nisip
s-a construit Dubaiul şi Abu Dhabi!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pornire

Vezi, soarele se suie acum pe bicicletă
Şi hoinăreşte pe şoselele Europei
Deschide lumea ochii ca să-l vadă
Şi păsările limpezi
Prin sate dau de veste
Lăptarii sună clopotele prin oraşe
Iarba adulmecă mireasma violetelor
Şi simte cum i se urcă la cap
Dar mai înainte să plece la mare
Râuleţele mele trandafirii
În spatele căpşunilor se duc să facă pipi.

poezie clasică de Yvan Goll din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Dan A. Lăzărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu grăbit

de ce în rece...
beton,
faţa-mi primi o talpă
de şosea întoarsă
spre mine?

tu...
boabă de lacrimă
ai căzut şi...
m-ai împrăştiat
prin picături de sânge
în durere imensă
într-o secundă
făcȃndu-mă evadat

aşa am dat roată vieţii
văzând drum,
şosea
prin faţa mea,
asfalt încins

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha (mai 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căţel emigrant

Pe şosea, l-am văzut, hăituit de maşini,
A fugit spre-a uita sărăcia din sat,
Pe-un asfalt unde-ai lui sunt aşa de puţini
Şi-i vacarm, de te poţi sătura de urlat.

Cei bogaţi s-au oprit să mănânce-n păduri
Şi mâncau elegant cu tacâmul frumos,
L-au văzut şi pe el, i-au privit ochii puri
Şi i-au dat generos nişte pâine şi-un os.

Într-o zi, când trecea dintr-un loc în alt loc,
L-a lovit cineva ce grăbea către scop,
Carnea lui de bărbat a simţit că ia foc
Şi s-a tras din şosea plin de sânge şi şchiop.

Tot ce-avea a pierdut, nu mai simte nimic,
Ar muşca disperat porţiuni de şosea,
Dac-ar şti unde e satul lui trist şi mic
Ar pleca spre-un cioban ce-l minţea şi-l bătea.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Volumul "Locuri comune" Editura Albatros - 1986
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacul Insula Innisfree

Mă voi ridica şi voi pleca acum, voi pleca la Innisfree,
Şi voi clădi acolo o cabana mică din lut şi din nuiele;
Voi pune nouă rânduri de fasole, va mai fi
Şi-un stup de-albine. Voi trăi într-un luminiş, uitând de toate cele.

Voi avea puţină pace-acolo unde pacea, strop cu strop,
Picură prin vălul dimineţii străpuns de-al greierilor cor.
Acolo la miezul nopţii stelele se caţără în plop,
Iar seara e plină ochi cu-aripi de cânepari în zbor.

Mă voi ridica şi voi pleca acum, mereu, mereu voi auzi,
Zi şi noapte, clipocind molatic apa din lacul Innisfree;
În vreme ce umblu pe şosele sau pe trotuare gri
O aud în adâncul inimii.

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câine şchiop

Cum umbli fără cauză şi scop

Pe negrele, murdarele şosele,

Întruchipare a tristeţii mele,

Vitreg copil al lumii, câine şchiop.

Şi lacrima ţi-o bei, strop după strop,

Şi ei îţi frâng spinarea cu zăbrele

Şi-n propriul sânge vor să mi te spele,

Mănuşi să fii şi să te dea la shop.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ariciul la cuibar(completare)

...,..........
Ariciul răspunse:
... vă spun adevărul:
Am închis o uşă.
De fapt, era poartă.
Am văzut un pui
ce umbla hai-hui.
Poarta larg deschisă
parcă-l invita
să iasă din curte
... direct în şosea.
A strigat cocoşul,
la ariciul foarte speriat:
-Pleacă imediat!
... repede a plecat
sărmanul arici
trecând prin... urzici.

poezie de Iulia Giuşcă din poezie nepublicată(completare)
Adăugat de Iulia Popov-Giuşcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leul şi gazelele

Un leu din junglă, dur, cu labe grele,
Ce jinduia la pulpe de gazele,
Trecu şoseaua, mirosind o urmă,
Lăsată mai-nainte de o turmă,
Ce-a traversat prin zonă nemarcată,
Cum trece ea de fiecare dată...
Şi, neatent, cu gândul la cărniţă,
Căzu, atins de-o blondă şoferiţă
Ce n-apucase iute să frâneze
Şi-alunecă pe nişte căcăreze
Lăsate de gazele-n traversare...
Şi bietul leu, nenorocire mare,
Lovit de jeep în dosul personal,
Ajunse cu salvarea la spital.
"Să fie ale dracului gazele,
Şi oamnii tâmpiţi ce fac şosele
În plină junglă!" - blestema de zor
Şi se-angajă în faţa tuturor,
Cuprins de jale şi de mare febră:
"M-am hotărât, de mâine, trec pe zebră!"

fabulă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul uliţei asfaltate

Uliţa mea-i asfaltată,
E-o frumuseţe de şosea
Dar e tristă, supărată,
Azi prea puţini calcă pe ea.

Rareori se mai arată
Câte-un bătrân pe-o canapea,
Uliţa mea-i asfaltată,
E-o frumuseţe de şosea.

Ceva să spună parc-ar vrea:
Nu mai e ce-a fost odată
Când plină de copii gemea,
În urmă praf se ridica...
Uliţa mea-i asfaltată.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de anemic

În cupa verde-a văii,
Noaptea se topeşte rece şi degrabă,
O boare răcoroasă, dar prea slabă,
M-a trezit prin uşa deschisă a odăii
Lumina limpezită-a zorilor

A început să piuie sfios şi cristalin în luncă.
E timpul minunat de muncă.
Cu toate că şoseaua doarme încă
Sub plapoma greoaie de praf neînceput,
Pe sub stâncă
Au şi pornit spre munte potecile înguste.
Se-ntinde-n mine proaspătă viaţa
Mi-s gândurile sprintene.
Ca mersul de lăcuste,
Şi sângele înviorat mi-aleargă-n vine

Cum şerpuie, prin ierburile mărunte,
Apa de şuvoi.
Soarele se urcă poate dincolo de munte.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!