Poezii despre cocoși, pagina 4
Tăcerea
Cobor pe câmp o dată cu-nnoptarea,
Sunt pretutindeni și nu-s nicăieri,
Mă prinde pitulată nemișcarea;
Dar pier, cu glasul tare de mă ceri.
Mă sfâșie cocoșii, câinii mă latră,
La iaz mă joc cu luna plină-n stuf,
În jurul lămpii ațipesc pe vatră,
Și satul doarme-n mine ca-ntr-un puf.
poezie celebră de Ion Pillat
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă cocoșii
Cântă cocoșii în miez de noapte,
Vestind că vine o nouă zi
Și ca un rege falnic,
Soarele din nou va răsări.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Ca să alunge întunericul din noi
Și să lase loc luminii
Care ne va scăpa de păcate și nevoi.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Cântecul lor sonor.
El trezește nu numai oamenii,
Ci și natura din somnul ei ușor.
poezie de Vladimir Potlog (12 februarie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ești singur
În golul ce urcă în ființă domol,
Tu lasă să intre acum, dorul meu!
Și noaptea cu vise, de mine trimise,
Să-ți fie alean când ți-e greu!
S-aștepți dimineața cu raza-i gingașă,
Obrazul clătind la izvor!
Să-ți bucuri auzul de-ți cântă cocoșii
Și pasul te poarte prin viață ușor!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nisipul
Să mă opresc din scris am vrut, la trei.
Cântau cocoșii de trei ori, ehei!
Și-am așteptat să cânte-a patra oară:
La fără-un sfert pe toți însă-i tăiară.
Pe creasta lor se ascuteau cuțite
Zimțata creastă-a zilei, pasă-mi-te,
Ce începuse brusc, direct din vis-
Și-abia atunci m-am așternut pe scris.
Nisipul, care-mi e și sugativă
Mă-ngroapă în a valului arhivă.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din dorul meu
Mi-e dor de tine uneori
Precum cocoșilor de zori
Precum urechii de cântat
Precum iubirii de păcat
Mi-e dor de tine uneori
Precum mugurilor de flori
Precum oceanului de vânt
Precum tăcerii de cuvânt
Mi-e dor de tine uneori
Și-aș vrea din dorul meu să mori.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fatalitate
Vioaie strălucea steluța,
Ce jos din cer căzu apoi.
Mă-ntrebi, copilă, ce-i iubirea?
O stea-n grămada de gunoi.
E ca un câine plin de rapăn,
Ce zace mort în praf, murdar.
Cocoșul țipă, scroafa geme
Târându-și pofta-n bălegar.
O, de m-aș prăbuși-n grădina
Cu flori ce m-au dorit odată
Și unde vreau de-atâta vreme
Să am o groapă parfumată!
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușă
întețesc focul cu așchii de brad
animale sălbatice vin înlănțuite
aleg flori
pun ștergar la icoane
/blestemul are picioarele
spre ușă/
îmi trag sufletul
cocoșii tac
spăl cenușa
în două ape
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Cocoșul de piatră a cântat în amurg
imnul chemărilor fără glas.
Am pășit în trecut
printre trandafiri tomnatici
să caut sâmburii viitorului.
Cocoșul de piatră a cântat în amurg
Pe fața ta, înapoi
am zărit jarul ultimului sărut.
Am îngenuncheat să-l aprind
dar buzele mi s-au umplut de cenușă.
Glasul cocoșului răzbătea prin amurg.
Era însă ecoul lui din nesfârșit.
Cocoșul murise din zori.
poezie de Valeriu Butulescu din revista "Mărturisiri literare" (1971)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mintea cocoșului...
Deranjat, cocoșul
cocoșat de atâta călcat
-treabă ce impune
orice s-ar spune, efort-
ieși la raport
depunând petițiune
la mai marii din ogradă:
- Nu mai suport
această debandadă...
am și eu limita mea,
dacă s-ar putea
aș prefera un număr redus
de puicuțe, firește
(aici e de neînțeles
din punct de vedere bărbătește),
mă simt sedus
și sunt dispus
a renunța în favoarea ta
arata cu un gest vioi
spre un rățoi leșesc
[...] Citește tot
fabulă de Gheorghe Gurău din Împunsături blajine (23 ianuarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
De aici, împunsăturile blajine
nu-și mai au rostul,
iar domnul Gurău o știe foarte bine.
TOTUL e la mintea cocoșului!
Cocoșii, păcătoșii
Mini-fabulă
Cândva, gustând vacanțe, nepoții somnoroși
Treziți în zori de larmă, crâcneau lângă bunici,
Dar satul, scos la muncă în cântec de cocoși,
Era prosper ca țara de harnice furnici!
Un soi de morală
Acuma, doar bețivii la crâșmă dau concert,
Iar satul zace-n tihnă, răpus ca de o boală
Și-n zori puțini cocoși mai cântă vag, incert,
Că-mpinși de dor de muncă, doar hoții se mai scoală!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre cocoși? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cocoși, adresa este: