Poezii despre crizanteme, pagina 4
Octombrie
Lumină regăsită
în secunda clipei,
te respir
prin toamna cu ton ruginiu
într-o deplină armonie
învăț prea devreme
ce-nseamnă distanța
spre albul ninsorii
telurice semne divine
mi-e gândul un sunet
din cântecul rămas
pe acorduri vechi
în rezonanță cu depărtarea.
Octombrie, ești luna mea,
cu adieri de vânt neobișnuite
sfidând iubirea
timpului rece
adun albastre speranțe,
le ascund într-o filă de carte
în dimineți-mbrăcate
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacru legământ
Mă regăsesc,
în toamna cu cer violet
când frunze liniștite cad
și cocorii se adună-n stoluri
pădurea pare o umbră a cerului
desprinsă din basm
prin care vântul călătorește
prin file de vreme
un amestec de culoare și pace
se așează-n suflet
leagăn de vis și mângâieri,
fărâme de iubire izvorăsc
și țes o minune
între soare și pământ
un sacru legământ
clipa coboară, se risipește
pe aleea cu parfum
de crizanteme.
poezie de Maria Ciobotariu (2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crizanteme
Ciorchinii toamnei îmi încing casa
ca în poeziile lui Tao Yuanming.
Mă tot învârt în jurul gardului,
în vreme ce soarele alunecă-ncetișor spre apus.
Nu-i vorba că aș îndrăgi crizentemele
mai mult decât pe celelalte flori,
dar sunt singurele care înfloresc
după ce încep să bată vânturile toamnei.
poezie de Yuan Chen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
scot din rădăcini cultura de
umbre pe furiș
nu-mi place acest aranjament
cu spini ascunși de lumină
îndes pământul cu ochii deschiși
de lacrimi
mă privesc în oglindă încă
acum cu fiecare dimineață
de duminică
nu e toamna crizantemelor albe
poezie de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câteva crizanteme târzii
Au fost destule veri cu râs și crini sub soare,
Au fost multe nopți de farmec sub cerul înstelat;
Dar în ceasul ultim, când mor, n-au parcă nici un rost,
Nu-mi aduc nici o alinare toate câte-au fost
Sunt singur și bătrân, bolnav și-înspăimântat.
poezie de John Betjeman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crizanteme
Așteaptă-mă diseară la fereastră
Cu ochii triști, cu fruntea visătoare...
Am să-ți aduc un braț de crizanteme,
Să-mpodobim iubirea care moare...
Am să-ți aduc un braț de crizanteme...
Sunt flori târzii, sunt florile din urmă,
În viața lor e moartea primăverii,
Cu viața lor iubirea ni se curmă...
Așteaptă-mă diseară la fereastră
Cu fruntea-n mâini, cu ochi pierduți în vis
Am să-ți aduc un braț de crizanteme
Și cel din urmă cântec ce ți-am scris...
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E miez de toamnă
E miez de toamnă în calendar,
Fierbe vinul în butoaie.
Și din cer iar și iar
Cad stropi reci mărunți de ploaie.
E miez de toamnă în calendar.
Și vântul bate ba mai încet, ba mai tare
Cad frunzele de pe copaci,
Cum se rup filele din calendare.
E miez de toamnă în calendar,
Dar se mai aud cum păsările cântă
Și crizantemele au înflorit iar,
Toamna seamănă cu o mamă blândă.
E miez de toamnă în calendar
Și fierbe vinul în butoaie.
Pentru fiecare gospodar,
Toamna este o bucurie mare!
poezie de Vladimir Potlog (4 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primește-mă!...
Primește-mă în seara care vine,
sunt un pribeag cu suflet rătăcit,
mânat de doruri sfinte către tine
precum ursitele mi-au prorocit.
Primește-mă în casă, nu te teme,
să îmi urezi în prag și bun venit,
aduc cu mine dalbe crizanteme
să-ți mângâie surâsul răvășit.
Am regăsit poveștile uitate,
ți le voi spune să adormi ușor
cu gândurile toate adunate
sub aripa întinsă-a unui dor.
Când zorii vor ajunge la fereastră
eu voi pleca fără să spun ceva,
vor plânge crizantemele în glastră
de dorul meu și de uitarea ta.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri (2018)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vânt de toamnă
Încep vânturile toamnei: nori albi în zbor.
Iarba și frunzele se ofilesc: trec cârduri de gâște spre sud.
Toate orhideele-s în floare: miros delicat de crizanteme.
Mă gândesc la frumoasa mea doamnă: n-o pot uita niciodată.
Barcazul-pagodă traversază râul Fēn.
În mijlocul curentului: valuri albe.
Lăutele și tobele țin isonul vâslașilor care cântă;
În mijlocul festinului și-al bucuriei, vin gânduri negre;
Anii tinereții cât de puțini!
Bătrânețea cât de implacabilă, cât de aproape!
poezie de Împăratul Wu,156-87 î.e.n, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tenacitate
Înflorită și tenace,
Crizantema
Privește spre cer,
Trădată de soare,
Înghețată de brumă
Ciufulită de vânt.
-Nu-i nimic...
Pierd din petale,
Păstrez opincuțele
În pământ.
Răsar în primăvară
Prind culoare
Și toamna înfloresc
Din nou....
Învinsă? Niciodată!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre crizanteme? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre crizanteme, adresa este: