ocrotire

Arată-mi, Doamne, calea...

Arată-mi, Doamne, calea... doresc s-ajung la Tine...
M-am săturat de lumea de lacrimi şi suspine...
Deschide-mi ochii, Tată, să pot vedea Lumina
Ce haina-mi curăţeşte şi-mi şterge toată vina...

Arată-mi, Doamne, calea... vorbeşte-mi din Cuvânt
Şi aripi dă-mi să zbor spre ceruri cu avânt...
Mai dă-mi credinţă, Tată, cât bobul de muştar
Să ştiu că alergarea-mi nu este în zadar...

Şi de vor fi furtuni şi valuri să mă bată
Mă ocroteşte iarăşi cu mâna Ta de Tată...
Rămâi cu mine, Doamne, de-i rău sau de e bine
Arată-mi Tată calea ce duce către Tine!

poezie de Maria Luca (5 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

De ziua ce-ţi surâde-n prag
Acum la ceas aniversar,
Ce pot eu oare să-ţi doresc
Sau să-ţi trimit în dar?!
Din partea mea, doar sănătate,
Noroc şi zile bune,
Să ai doar soare în priviri
Tot ce-i mai bun şi mai frumos,
Să ai în astă lume!!!
Prietenii adevăraţi alături să îi ţii,
De griji şi de nevoi nicicând
N-aş vrea ca tu să ştii.
Iar Dumnezeu întotdeauna
Cu drag să te ocrotească,
De relele de pe pământ
Mereu să te păzească!!!

poezie de Mariana Simionescu (17 februarie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie, tu...

Dedicaţie pentru toate prietenele mele de pretutindeni

Femeie, răsărit de soare,
Femeie, fir de busuioc,
Privirile-ţi fermecătoare,
Opresc planetele în loc.
Femeie, eşti o Dumnezee,
Căci Dumnezeu e tatăl tău
Şi mândru-ţi corp de orhidee,
Emană dragoste mereu.
Femeia pentru toţi o taină,
Femeia-i vers înălţător,
Femeia-i mână angelină
Pe fruntea unui visător.
Tu ştii descântec despre noapte,
Ai alt descântec pentru zi,
Tu pruncii îi hrăneşti cu lapte
Şi-i ocroteşti pân' s-or trezi.
Te-admiră codrul şi izvorul
Şi orice adieri de vânt -

[...] Citeşte tot

poezie de Valentina Graur
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicuţa

(nepoatei mele, Maria Elaine)

Pisicuţa cea vărgată,
Cu blăniţa ei curată,
Toată ziua se răsfaţă,
Cu lăbuţele din faţă.

E cuminte, nu e hoaţă,
Nu face vreo boroboaţă,
De aceea până cresc,
O răsfăţ şi-o ocrotesc.

Sunt o fetiţă cuminţică,
Am grijă de a mea pisică,
O spăl şi o piptenesc,
O mângâi şi o hrănesc.

poezie pentru copii de Mircea Ursei din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fructele mării

eu zic să nu ne mai iubim
eu zic să nu mai ocrotim copiii pe care îi naştem
eu zic să punem o umbrelă de alge de
asupra fructelor mării in
fantile pe care le strivim între pleoape
ca pe
nişte balene vegetale uscate (?!)
în aerul cald
eu
spun că ar fi
bine aşa
bine merci
...
ei
oamenii mării
ah
fructele parcă
n-ar fi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa noastră e una

Chiar dacă soarele apune
în fiecare zi,
În noi speranţa rămâne,
că mâine va reveni.
Chiar dacă iubirea şi ura
în lume vor dăinui,
Credinţa noastră e una,
că viaţa va izbândi.
Din ceruri, Creatorul nostru
veşnic ne va ocroti.
Idealuri şi dorinţi avute,
mai multe vom împlini.
În universul tainic, soarele,
mai strălucitor va fi.

poezie de Dumitru Delcă (14 aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Culman

Cumpătat şi iubitor,
Omenos, ocrotitor,
Rapid sare-n ajutor;
Nicicând răul nu doreşte,
Este aşa precum gândeşte,
La toţi dorind să le fie
Iubirea o veşnicie...
Un om pe placul oricui.

Cu o inimă de aur,
Un poet ca un tezaur...
Lumea toată-l îndrăgeşte,
Mereu luptă pentru bine,
Ar da totul de la sine...
Nobil suflet de artist.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mame în oglinda timpului (sonet)

MAME ÎN OGLINDA TIMPULUI
(sonet destinelor paralele)

În oglinda timpului când mă privesc,
De-o vreme zăresc chipul tău în mine,
Măicuţa mea, că aceleaşi destine
Au mamele ce nasc prunci şi-i ocrotesc.

Zestrea moştenită îţi aparţine
Şi o voi păstra, cât pe Pământ trăiesc.
Asemenea ţie sunt, când mi-amintesc
De vremea când împărţeam rău şi bine.

Crescut-am pruncii, precum te-am moştenit,
În respect şi dragoste părintească,
Prin viaţă să aibă drumul însorit.

În cinste şi dreptate să muncească
Şi-n rugă să-şi ducă sufletul smerit,
Că soarta e zestre dumnezeiască.

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu (februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, clopotele, clopotele! (inspirat din Al.Vlahuţă)

Albă, mică fărâmiţă,
Unde rătăceşti voioasă?
Fulg bălai de porumbiţă,
Vino-n palma-mi de te lasă!...

Fărâmiţă de hârtie,
Crunt te bate uraganul;
Suflet despărţit de glie
Rătăceşti zburând în vanul

Spaţiilor nesfârşite...
Nu te duce, eşti prea mică
Între florile-ofilite!
Nu pleca, o, rândunică!

Suflet rătăcit în lume!
Zbori, furat de vânturi calde,
Te-a scăldat talazu-n spume;
Fugi, neantul să te scalde...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur..., după Alexandru Vlahuţă (1927)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai lup decât lupii

sunt mai lup decât cel izgonit din haită
şi drumul meu e-n căutare de luptă
fie şi cu moartea
pădurea mă poate ocroti şi slăbit
mi-a rămas urletul înfiorător de foame
mirosul de duşmani
şi nevoia de hrană
ştiu să adulmec urmele şi nu mă las
învins ori trădat
privesc luna şi lupii ei tineri
mă aşteaptă cu ochii reci
sunt un părinte al întâmplării

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!