optică

Cad suflete

Şoptesc copacii, tremurând,
Oftând, cad frunzele uscate,
Ca suflete ce zboară-n rând,
Bătând la-a cerului cetate.

Prin reci noroaie se-mpletesc,
Cu picăturile de ploaie,
Iar pe desupra lor păşesc,
Bătrânii, slabi, ce se-nconvoaie.

Prin parcuri ne-am plimbat încet
De mână, ca şi doi copii,
Aveam baston, tu diabet
Şi foarte multe dioptrii.

Dar la a ceasului bătăi
Când toamna vieţii va veni,
Iau sufletele alte căi,
Ţintind a cerului tării.

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de opiu

Triunghiuri de corzi plutesc de-a valma
prin dioptrii abisale,
ca şi cum din ac derivă înecul,
ca şi cum în rai se preschimbă infernul
ar creşte sânge în game,
şi tot ce-n litere zugrăveşte pe verticală
infolii transparente,
aşa să tremure oceanul zdrobit în genune.

Crud sceptru mortuar îngâni tăcere
sub cruce
şi tu,
cervix al mutaţiei prefaci cerul
în ulei, bând-ul.

Întuneric crăpat în deziluzii
m-ai lăsa sălbatic să-ţi gust
lumina osoasă
în timp ce tentacule de opiu
îmi topesc trupul

[...] Citeşte tot

poezie de Octav Daniel
Adăugat de Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din greşeală

Îmi place să hulesc
tot ce iubesc la tine, în
toate dimineţile-mi
înfrigurate cu nin-
soare prin gânduri, iar
blestematele tale degete
lungi, de talentat
artist intrigant,
din greşeală, îmi
scriu arii pe a-
cordul lunii.
Sigur,
e ridicol! în-
că nu s-a împlinit nici
prânzul, aşa că luminile
astrelor nu au cum
să intre prin
ferestrele-mi fâlfâite
grosolan de vânturi
ce-ţi tulbură părul

[...] Citeşte tot

poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ban lichid

demoni de apă intrau pe poarta privirii
plouă, umbra mi se pitise în carne
în toate-i zidire de tempu-al tristeţii
zădărnicie oficiază Sisif
când lacrima e o piatră prăvălită din munţii ochilor
a solidifica pe buze sărutul

vorba era o rană pe gură,
suiam în interior, pe dioptrii de sânge
miopia iubirii te chema alături
plouă,
mormintele mele cresc la rădăcini de eternitate
vis de raclă doarme-aeriform
în perna văzduhului nunţii,
tu poţi fi oricare dintre cele câteva femei ce mă divulgă,
fiecare-i mireasă, fiecare dumnezeie
a cărnii şi duhului meu
într-o sacralitate umezită de timp
plouă, clipa e cocoaşa întrebării

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Stix
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenţa Anelor

fabulos înfloresc fluturii-n zbor
prin înfloriţii tei exterior clepsidrei
cu necrezul că dioptria senzaţiei
se poate îneca şi se distruge
în strigătul întreg al necazului
şi sub infirma apăsare a unui gând.

raţiuni mereu suspendate de taină
şi îndreptate
spre falsul lunii din liniştita oglinda a bălţii
în care fără anticipări
barza-si priveşte sosia
ea, în piciorul de serviciu nemişcată stând
şi veghind sfioasele nedumeriri ale cerului
coborât pe ritm de cotidian amar.

şi deodată o tresărire deloc evazivă:
" hei, tu, ăla scufundat eşarfei freamăt...
da, tu, ăla, care luneci pe o muchie de melancolie
şi ronţăi mereu îndărătnică filozofie

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petale de trandafir

Deseară poţi să te relaxezi printre petale de trandafir
Să mă înalţi spre norii de mătase şi să ne unim în vibraţie
Să te aşezi pe un covor verde de vegetaţie
Unde florile ar acoperi locurile goale ale trupului tău frumos
Ursuleţii de pluş să ne deschidă calea spre joc şi voie bună
Iluzie optică în mii de culori să ne deschidă calea spre cunoaştere
Să ne admirăm, să ne vorbim şi să ne cunoaştem
Să ne acceptăm cu defectele noastre, cu minunata schimbare
Eu, reprezint schimbarea, inovaţia,
Lasă-te purtat de lumina iubirii
Pentru a cunoaşte misterele comunicării
Misterele femeii şi ale înţelepciunii.
Răspunde-mi cu mici schimbări:
Lumina să devină călăuza cunoaşterii de sine.
Respectul să fie un templu atins de cuvântul înţepciunii
Magia să creeze un flux de lumină între spiritele de lumină
Îngerii să fie prezenţi aici, acum, pretutindeni.
Vino, să deschidem templul lucrărilor sacre.
Lină lumina spre cunoaştere şi vis.
Mister... reacţie... manifest... respiratie profundă!

[...] Citeşte tot

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nişte copii, aşa-s bătrânii noştri

Cu ochii calzi, miraţi, percepţii mai slăbite,
Cu glasul tremurat şi pasul poticnit,
Îşi duc poveri din ani, iar pletele albite
Ne-arată câte griji în suflet le-au mocnit.

Au îndurat corvezi, noian de sacrificii
Pentru copiii lor, s-ajungă "cineva",
Şi-au înfrânat dorinţe, vise, poate vicii,
Şi unii sunt uitaţi, în lume, undeva...

Şi scad... sunt tot mai scunzi, copiii cu bastoane,
Cu dioptrii mai mari, cu riduri pe obraz,
Cu straiul perimat, cu bâlbe în consoane,
Bolnavi şi gânditori, cer vieţii un răgaz...

Şi uită tot mai des, şi te privesc cu teamă
Când nu pricep ceva, deşi ai repetat,
Nu îi certa te rog, vei provoca o dramă,

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etaloane

îmi măsor înălţimea cu tristeţea
la fel
încap în aceleaşi haine
garderoba gri-şobolan mă dezarmează
telefonul fără fir al cazurilor de boală sună continuu
nu mai ies din mine
mă însingurez voit
închid toate partidele prin care m-am plimbat ca prin nişte ţări străine
cărora nu le cunosc limba şi nici obiceiurile
candidez la celulele mele pentru un loc însorit în care să observ cum se deschid magnolii
şi cum o pasăre căreia îi arde de glumă îmi trasează o aură deasupra capului
apoi bucata aceea de cer cade pe mine
mă umplu de albastru aşa cum mă umple sufletul tău dimineaţa când mă ademeneşti la o cafea cu vorbe bune şi aromă dulceagă

îmi măsor simţămintele faţă de cercul vicios cu un metru de tâmplărie amintire de la bunicul
în încercarea haioasă de a ţine la distanţă străinul pe care abia îl oberv cu dioptriile adăugate de milioanele de pixeli la pas prin faţă zilnic
nu mă mai tem de piticii pe creier ai nimănui îmi spun
şi-mi dezinfectez amintirile cu o substanţă înţepătoare

îmi măsor empatia cu dorul imobilizat la pat

[...] Citeşte tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acordeonistul

Un vechi acordeon îşi strig-amarul
Pe clapele de fildeş ancestral.
Sărman, şi trist, şi singur, lăutarul
Visează şi-azi IUBIREA din astral.

Cu degetele-i lungi si ostenite,
Trimite sunetele către nori.
Şi oamenii din preajmă-i dau verdicte,
Fiindu-i cei mai sinceri spectatori.

Doi bătrânei cu plete argintii
Se-apropie de el şi îl ascultă.
Privesc prin aburite dioptrii,
De lacrimi, ce-amintirile rezultă.

În valsul ăsta, el o săruta
Într-un salon, culori de caramel.
Apoi, îngenunchind, îi dăruia
O inimă curată şi-un inel.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu din Frânturi de suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în favoarea altuia

prin geamuri de transparent plumb
privesc spre gânduri spălate de ploaie.
ofensivă chemare a nopţii-n dulce venire
cu afirmare dată în crengi şiroaie.

turistica lună caută preferinţe de odăi
căzute sub melancolii adunate grămezi.
trilul a zdrenţuit liniştea sedusă de capelă
din arome se zidesc ziduri ce nu le vezi.

cântă cerul în favoarea altuia acum,
în sublim iar întâlniri cu vechile stele.
răzbătător cântec pe răsaduri de atingeri
tricotat cu timpul în subiecte adormiţele.

creşteri de gânduri noi pe cromatul serii
crengi înecate în ruj, degustări de timp.
lângă bocanci se predau amărăciuni
ochiul repatriat-n lacrimi, e un ghimp.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!