tezaur

Poezia rămâne ultima speranţă (Motto. Poetul este ultima speranţă. Mircea Eliade)

Poezia este ultima speranţă.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Şi nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.

Căci cînd a ieşit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.

Şi cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Şi din muzică un tezaur.

Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranţă,
Pentru acel care iubeşte viaţa mult
Şi nu are inima de faianţă.

poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voinţa...

Bate fierul cât e cald
Să scoţi clipa de smarald,
Bate-l tactic şi cu forţă
Să poti duce-a vieţii torţă,
Fie-ţi cerul nicovală
Iar scânteia chibzuială
Şi ciocanul libertate
Bate fierul, bate, bate....

Bate fierul cât e roşu'
Fără să-ţi cânte cocoşu',
Hodine-te în culise
Fi ferice printre vise,
Ţine cu dinţii de el,
De fierul care-ţi este ţel,
Un tezaur de dreptate,
Bate fierul, bate, bate!...

Năduşeala dă răzbire,
Bate fierul... cu iubire!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (1 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din tezaurul mării

Din tezaurul mării am scos
Fericirile drepţilor.
Mergeam lângă Domnul supus.
Nu-mi era foame nu-mi era frig.
Pe drum treceau vameşi.
Atunci am întrebat şi El mi-a răspuns.
Întâi de toate învaţă răbdarea.
Munţi nu s-au clintit încă din loc.
Nu am trecut cu paşii mei marea.
Deci am repetat întrebarea mirat.
Caută singur răspuns. Mi-a răspuns.
Nu vezi fericiţii acestui veac?
Toţi au ales disperarea.

poezie de Ion Murgeanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concurs mioritic

Recent, cu vajnică ardoare,
Se-organizează "cu mult cap",
Pe la TV în ritm de trap,
Concursuri de posterioare
E românescul cur în floare,
Al minţii dominant satrap,
Cum este printre capre-un ţap...
Bărbaţii-s muţi, de-a lui splendoare
Şi în final, uimit profund,
De cât tezaur stă-ntr-un fund,
Felicitând câştigătoarea,
Afirmi pe ton admirator:
Femeii-i stă în el valoarea,
Dar ce splendid posterior!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrames, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când visez

Inima-mi e în corset de aur,
Până e uşa de tezaur,
Iar lumina ce veghează
Canarul şi un motan de pază.

Mustăcios şi cu pistoale,
Înarmat cu iatagane,
Furios şi-atât de mare,
Nu-s speranţe de scăpare.

Ah! Dac-ai şti, privighetoare,
De când visez de aici să evadez,
Să zbor acolo-n crâng, să fiu cu tine
Şi să mă-mbăt de-atâta fericire!

Duetul să-l cântăm seară de seară,
Cum cere biata inimioară!

sonet de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne mor valorile...

Un ultim act, cortina a căzut
Piesa intitulată "viaţa" s-a sfârşit.
Şi-n sală liniştea s-a aşternut
Pentru actorul nostru îndrăgit.

Şi cum pe noi să nu ne doară
Când vedem valori în anonimat?
Li se pronunţă numele-n ţară
Doar când dintre noi au plecat...

Românie, n-ai pierdut doar tezaur,
Ci şi artişti, poeţi, valorile-adevărate.
Persoane speciale, cu suflet de aur
Răpite de nemiloasa şi urâta moarte.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (27 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magnum Mophtologicum

Un împărat îşi puse-n gând
Să facă-o mare carte,
În care vorbele pe rând
Să aibă toate parte.

Voia un falnic monument,
Un magnum oarecare...
Atunci chemă pe un bătrân,
Limbistul cel mai mare —

Un om ce ştie pe de rost
Nu numai ce-i pe lume,
Ci câte se petrec şi-n cer
Din fir în păr anume —

Şi-i zise: "Ştiu, de istorie
De mult că te-ai lăsat
Şi că d-acuma numai limbii
Pe brânci te-ai consacrat...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maseuza

Amurg în zăbale,
fuior, se prăvale,
pe acorduri de Bach,
în chilia mea de monah,
şi-un trup de femeie,
zeie,
mă descheie,
pentru masaj...

Ea e prinţesă,
eu îi sunt paj,
iar trupul mi-i gaj,
ca un câine în lesă.

Mă simt protejat,
adulat. Fermecat!

Mâinile sale de aur
şi sânii săi de tezaur
ard ondulat, pe trupu-mi

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aur vegetal

Atâtea chipuri aurul mai are,
precum l-am adunat din câmp ades,
cel din tăria verilor cules,
din liniştea amiezelor solare.

Acum lumina capătă-nţeles
cu mult mai spornic, mai adânc, mai mare
şi fiecare boabă de sudoare
zidită-n truda oricărui cules.

Miraculosul gând învrednici minunea din
aceste-au rării, cum alta-n lume mai
frumoasă nu-i.

Lingouri strălucind la temelii doar
în tezaurele celor vii mereu sunt
roadele pământului.

sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geniu floare rară

Născut din doină şi din dor
El a făcut să înflorească
În suflet bun de cald popor,
Eterna slovă strămoşească.
Primind în dar făclia rară
A stihului cu sacră vervă,
Fior de dor ne împresoară
Căci poartă a neamului său sevă.

Cu un condei muiat în aur,
Pătruns de dragoste de ţară,
El ne-a lăsat un scump tezaur
Clădit cu drag odinioară.
În Panteonul cu poeţii
Cei mari ai lumii-are lăcaşul
Şi bardul ce de-a lungul vieţii,
A ilustrat în verb sălaşul
Din Univers ca o lumină
Ce ţine trează melodia,
Plecând din lira sa creştină,

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza (10 ianuarie 2024)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!