Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Lev Tolstoi

Poezii despre Lev Tolstoi

10 poezii despre Lev Tolstoi.

Descompunerea obiectului

Deci, descompunerea obiectului cu pricina,
Din obcina Moldovei, ca și metaforizarea
Din comuna Mazărea, nu au fost niciodată,
Nici ciudate, dorințe împlinite în plină splină,
Un camion se oprește brusc și geamurile din el
Cad pe asfalt, cioburi multicolore, fluturi reci,
Doamne, vitraliile, zise habotnicul, cu barba
Lui Lev Tolstoi, carele era mare șmecher,
Îngeri cu aripi uzate cădeau pe chelia profesorului,
Cineva îl prinse pe unul de picior, credea că e Dumnezeu,
Nici vorbă, un cerșetor puțin afumat se instală pe umerii
Profesorului, ca în povestea lui Sindbad,
Eu am fugit de la locul dezastrului,
Am pierdut lecția de descompunere a obiectului
Carele ar fi chiar viața însăși, draga de ea.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Sorescu

Anticarul

Cunosc mersul vremii
După cum îmi vând cărțile,
Jocul lor între rafturi
Și restul lumii
E un indiciu sigur.

Când au versurile căutare
Se întâmplă nunți,
Pântecul fetelor are nevoie
Să adoarmă frumos până seara
De cântece de leagăn.

După ce-l vând pe Homer
Am o oră de pace,
Când se întoarce la mine
Trebuie să rătăcesc zece ani pe mare.

Enciclopediile legate în piele de șoareci
Se urnesc cel mai greu
Și când le văd în stradă

[...] Citește tot

poezie celebră de din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de EvaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.
Oana Frențescu

Trebuie

trebuie să nu mai fim ieri,
în nicio ipoteză a lui Arhimede, Platon sau Tolstoi
rătăcind în albastru pe traiectorii false
cu sinapse sângerânde.
să plecăm fără să cădem în tăcerea golului,
trebuie să nu mai fim în ochiul copacului retezat,
să nu mai dăm dimineții un nume
și orei tic-tacuri grăbite.
devenim o tăcere dizolvată pe marginea sferei
de nu apare o trezire cu alte simțuri
scoțând inima din piatră,
pentru iarbă, pentru ploi, pentru cer, pentru pământ,
pentru tot ce-i lângă noi,
trebuie să nu mai fim ieri.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tolstoi încă mai ară

Tolstoi mai ară încă. Atunci când sus, vineți, norii se sparg
Pe cer se deschide-un câmp mai larg decât întreaga lume.
Acolo trudește el, la poarta raiului, c-un picior dincolo de prag

E mult mai înalt decât norii care umbresc acest pământ,
Numai congresul planetelor stă deasupra lui
Și-aleile cerești unde stele noi se nasc, cuvânt după cuvânt.

Purtând țărănesc veșmânt, aplecat peste plug, încă mai ară
Tolstoi, acest înger al păcii. Departe, pe câmp, caii lui
Trec mereu, mereu cu coamele în vânt, la fel ca prima oară.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru cele 3

Luând-o razna
frecând menta și-ascultând valsurile
lui Chopin, culcându-mă cu 3 femei diferite
în 3 state diferite
în două săptămâni, stând prin barurile aeroporturilor
ținând de mână doamne frumoase
care au citit pe Tolstoi, Turgheniev și
Bukowski.
e uimitor cât de deplin poate-o doamnă să-și dăruie iubirea
când vrea.
acum doamnele sunt departe
iar eu stau aici desculț
nebărbierit, bând bere și-ascultând valsurile alea
ale lui Chopin și
gândindu-mă la fiecare dintre ele
și întrebându-mă dacă și ele se gândesc la mine
sau nu-s decât o carte de poezii
rătăcită printre alte cărți de poezii?
rătăcit împreună cu Turgheniev și Tolstoi.
nu contează. au ce le trebuie.

[...] Citește tot

poezie clasică de din Despre iubire, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Pleasures of the Damned: Poems 1951-1993 Paperback" de Charles Bukowski este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -69.99- 41.99 lei.

Suntem

Suntem indivizi, ne mai dividem,
Nici sclavi, nici îngeri, suntem bim-bem,
Ne mai gândim la moarte sau la carte,
Dar toate-s vechi și cam deșarte,
O morțișoară, viișoară,
O draga mea boleșniță,
Un șvarț, un șnițel, veșniță,
Vrei să spui, vere, nene Niță,
Hai, las-o baltă, chiseliță,
Că Sf. Augustin, vezi bine,
Închise ochiul de rușine,
Grav e Tolstoi, dar și mai gravă
Este privirea noastră oarbă,
Nici Durer nu e mai prejos,
Îl doare undeva, în dos,
E clar, totuna-i să fii viu,
Ori meditând într-un sicriu,
Nu plânge drag hipopotam,
Îmi ești prieten, asta am,
Tot lunecând în paradox,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Epoci de aur

Epoci de aur cu duiumul,
Libertatea de a fi rob, cumulul,
Alege lanțul, glanțul, glonțul,
Femeia are cheia, banul - șpanul.
Stai pe un taburet, citești din catihet,
Enumeră lagărele, șlagărele, ah, diavolii,
Ei nu au oase, doar idei păroase.
Aristotel s-a dat la fund, luat și bătut
Crunt. Ruinele absorb oxigenul,
Moartea-i mai iute ca trenul,
Moise, Iisus, Mahomet? Iosif a zis – Niet.
E ușor să chinuiești un semen,
Chinuiește-l ca pe tine însuți,
Aleargă Tolstoi pe uliți,
Fiodor Mihailovici bate din palme,
Nietzsche s-a închis la dame,
Poporul sforăie, doarme,
Poporul e ca și norul, bubuie și se înșiruie.
Războiul, precum buboiul se sparge,
Infecția ajunge departe,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Diptic

Sunt scarabeul de aur în așteptarea
Unei gâze miraculoase, o zân㠖 gâză,
În jur roiesc mici iago, cinstiți brutuși,
Mă simt minunat, deși pustnic într-o peșteră
Numai și numai de aur, rostesc cuvinte,
Îi înțeleg pe Spinoza, pe Da Costa,
Pe Jeanne D'Arc o înțeleg cel mai bine,
Uneori, seara, vine la mine Pascal,
Îmi spune, o picătură de apă te poate ucide,
Eu nu-l cred, am devenit un mistic îndărătnic,
Cred mai mult în spirite, decât în cuvintele unor prieteni,
Ce ne lipsește? Nimic, în afara unei mici antante
Cu spirite asemănătoare, eu nu mai pot fi de mult
Împușcat, reînviu mereu cu Dostoievski, Tolstoi,
Strigătul în pustiu se preface în Fata Morgana,
Cu ea mai vorbim în somn, în pustiu,
Acolo aleargă vioi scarabeii de aur.
* * * * * * *
Stau morții-n găoace de lut,
Ca puiul cel nenăscut,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La cantina de acasă

eu mi-am petrecut ultimul an între alei și gargare de cafea,
dușuri lungi, saune spontane, trei mișcări de brațe laterale,
învârtitul vaselor ca un jockey, buretele produce muzică sintetică
pentru cine nu știe, așteptând să fiu văzut de patru ochi, dar cum lucrurile
nu merg ca în basme, acești ochi s-au uitat la mine ca niște derbedei,
"băiatu', n-ai și tu un foc?"

"n-am". E răspunsul meu final. Aș adăuga, dacă
mi-ar permite controlorul între vagoane, "vă recomand să
vă luați chiar voi unul sau mai bine zis să vi-l făuriți".
în fine, ultima saună a fost o cameră a sirenelor, oricum e plin
orașul de ambulanțe, poate ar trebui să ne viziteze și pe noi din când în când,
să ne resusciteze piepturile amărâte, du-te vino, hai că e vineri,
dar abia aștept să scap naibii de voi la o cafea, la Hornbach sau la înot.

Tolstoi avea dreptate, ce să mai. Și cumva știu că nu e bine nici așa,
n-are cum, dar sunt și eu destul de cotoi afurisit cu blana în locuri peticite,
și sunt convins că și ceilalți motani fură oase la cantină, le păstrează pentru ei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reîntâlnirea cu herder

(veche stampă nordică)


textul despre borges insuficient ca impresie generală
despre buna vedere a lucrurilor și cuvintelor
în joaca lor divină
datorită lui herder
am putut înțelege & face toate lucrurile
declanșând adevărate războaie ale strămoșilor cu sinele general
uneori freudian
alteori conform definiției geniului
deși timpul meu mereu limitat nu-mi permisese să particip la un seminar
pe o asemenea - în fond lecția despre neasemănare a ființelor
-în plenitudinea lor - consecință a războaielor despre care mi s-a relatat foarte rar
că le-ar fi pierdut vikingii - trecând prin sufletul meu
ca prin sinele de general al neamului meu
de după ștefan cel mare
umili plăieși ieșiți la cosit în zi de duminică

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Lev Tolstoi, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook