Poezii despre ceară
112 poezii despre ceară.
palizi ca ceara din care
albinele fac turte
pentru copiii reginei
seara noi luminăm stupul
catren de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
... mai stau să sorb a câtă oară poemul Tău sculptat în stâncă
cu buchii moi precum e ceara prelinsă pe fâșii de râncă
ce -au rupt din trupul Tău odată mai totul ce nu pot eu duce
lăsându-mi numai lut de fată și hanul trist de la răscruce...
catren de Iurie Osoianu (28 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceara
Crampeie de idei neterminate,
Si-un zbor de pasari albe si un vis
Si cantecul sunat pe jumatate
Despre-un taram ce inca nu-i descris.
Iar linistea, in cadentare fina,
S-a mladiat smerita peste burg
Si te topesti si curgi fara pricina,
Felina ceara, dragoste-n amurg.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alexandrin
Sărutul stânjenit și strâmb în colțul gurii
Nu a putut firește să-nvie un trecut.
Speranța, otrăvită de degetele urii,
Azi s-a insinuat și a durut.
Un râu murdar sub cheiuri curgea în fapt de seară,
Atât de melancolic și fals, cum mi-a părut,
Și încăpățânarea cu ceara ei hilară
Azi s-a insinuat și a durut.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproape portret
Anii mulți m-au viscolit,
părul în cap mi-a albit.
Pasul mult mi s-a scurtat,
dus îi sporul la umblat.
Fața-i galbenă ca ceara,
dusă-i de mult primăvara.
A rămas tare departe,
s-o readuc, nu se poate.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferența
dintre mine și tine
este un univers
în care stele vomită
pe motiv de peritonită
(?!): stră-lu-mi-
nările galaxiei sunt galbene
cum e ceara albinelor
lucrătoare în creierul
crizantemelor
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tratamente
te tratez cu distanța ne
cuvenită mie, îți intru vocal în ureche: te
îmbolnăvesc de otită (?!) - mă mir toată seara
cât creier poate să aibă, cu alte
cuvinte,-o femeie îndepărtată, cum ceara
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu pleoapele muțeniei
mi se răsucesc lumânări
din ceara timpului
chefuind
pe amnarul junghiului
setea de rău purpuriu
mi-a-mplântat
în bubele milosteniei
amarul mioapelor amintiri
despre hohotul de foc
al râsului de apoi.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țarcul
de-acasă până la serviciu
toți eram legați cu câte-un lanț
sucită cheia-n broască face cranț
țarcul este doar un artificiu
în care noi cu fețele ca ceara
mutăm de dimineața până seara
de la un loc la altul câte-un viciu
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea Moartă
Seninul cade peste Marea Moartă
valurile,
dune de nisip ca ceara,
cerul deasupra
un deșert de cenușă
de care atârnă
stele blonde, căzătoare,
inimi de sare înoată
în apele turcoaz.
Iordanul sfidează singur moartea
împrospătează grota
cu apă dulce,
sub nivelul mării
se moare câte puțin.
Pe mal cristale gălbui
sărută soarele levantului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre ceară? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ceară, adresa este: