Poezii de Dorin Cozan, pagina 3
Vedere din culise
Adeseori după muncă îl vedeam șezând pe un scăunel, cu fața spre apus,
cu mâinile încrucișate, fără a scoate o vorbă.
Pe mine nu mă interesau femeile lui sau educația sentimentală
care stă la baza marii iluzii.
Pe mine mă frământa cum reușise
să nu strângă nimic, să nu aibă nimic al său,
nici măcar un fiu căruia să-i spună:
- Du-te în lume și vestește împărăția nimicului!
Hainele sale erau de împrumut,
ca și mersul și bâlbâiala, când nu își găsea țigările,
după ce tăia porcul. Îl jupuia de piele cum ai trage pe Isus jos de pe cruce,
de-aceea, când ne atingea, asudam sânge.
De-aceea, a exista poartă un singur nume,
care nu se poate rosti, nici visa cu adevărat, până la capăt.
În jurul lui ne-a cuprins frica
și am devenit goi, și flămânzi, însetați.
Lumea ne spune poeți, dar nu suntem decât
[...] Citește tot
poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Uratii" de Dorin Cozan este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Velă cu pisică de mare
Leneș și hoț, râul cuvintelor s-a strecurat din nou între sufletul tău și al meu.
Iată cum s-a petrecut totul:
Am început să mă uit de foarte departe cum speli vasele
și, ca să nu adorm iar, am împins ușor către tine arca tăcerii
și m-am trezit că îți spun în gând:
-Bună! Ce faci?
Tu, somnoroasă, de la buric în sus
(pe care-l acoperă mai deloc tricoul cu o steluță de mare)
ai zis pisoiului tău:
- Bună!
Atunci el a început să vâslească în jurul tău,
la dreapta și la stânga,
rotind într-o parte și alta spatula,
dând drumul ușoarelor vorbe care întrețin o ușoară legănare
a șoldului
și apoi totul a curs de la sine.
[...] Citește tot
poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Dorin Cozan, adresa este: