Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

George Florin Cozma

Poezii de George Florin Cozma

De-ar fi...

De-ar fi să strig acum despre Noroc,
cu sângele aș face-o, nu cu glasul –
cu sângele acesta ce mi-l joc
sub steaua care-mi vede bun-rămasul;
dar pân-atunci, să știți că nu mă dau
nici dulcii amintiri a maicii mele! –
sunt om gândind, iar cupa ce mi-o beau
e-a lui Isus: trufașă-ntre oțele...

țintiți cu grijă carnea mea de lut
și umiliți-mă pe viața toat㠖
am fost nemuritor de la-nceput,
sub sabie, în flăcări sau sub roată...
țintiți! prin golul ce se va isca
în urma plumbilor, căutătura
vi se va scurge-n lut... și-asemenea
o vor urma și gândul și făptura...

de-ar fi să strig acum, aș fi doar eu
și nu m-ar auzi nici Dumnezeu.

poezie clasică de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pastel

Pe dealul tandru al uitării stă un cireș fără de moarte.
Stă și-și vorbește sieși cântec și versuri fără căpătâi.
Deasupra dăinuie cocorii cei blânzi și-n stare să ne poarte
În "te iubesc" și-n "draga nenii" și-n pământeanul "mai rămâi".

O, mai rămâi, rămâi la mine ca sâmburele în culoare,
Ca dulcea aripă în zborul ce fără vină s-a născut!
Iubirea mea supusă lunii și păsărilor migratoare,
Te-ascund prin iarba cea înaltă a visătorului sărut.

Și te blestem la veșnicie și la uitare de credință!
Să știi și tu cât duce floarea din greul bunului pământ.
O, mai rămâi, precum auzul menit a nu avea ființă,
Precum cămașa iubitoare a fiului făr'de-nceput!

poezie clasică de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aniversare

Mă-ntind pe muchia barbară
A singurului Nu din jur,
Visând o barbă cuaternară
Pe care s-o (pardon!) înjur;

Boltesc minuni peste portaluri,
Strâng pâine pentru miile de pești,
Dotez canalele cu valuri
Și-auzul cu ereți domnești...

Și te iubesc la nesfârșire,
Frumoasa mea de Poc și Pac,
Ping-poanga mea, Tu – nălucire
A zilelor ce intră-n sac,

Reglementara mea eroare,
Borcanul meu cu murături!
(Ghici ce timpan-de-dor mă doare,
Prinos al dulcii tale guri?)...

[...] Citește tot

poezie clasică de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

1

Cred c-am murit pe sânii de strugur
ce m-au vrut
în schimbul păsărilor derutate,
cred c-am să trec în arbori
și celălalt ținut
mă va conține doar pe jumătate;
cred că sunt arcul ploii –
o splendidă agat
zbătându-ți-se domolit în coc...

Și poate-s doar lumina prin parc,
nerușinată,
sfințită evadare din Van Gogh...

poezie clasică de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să...

Cumplită dragoste! – a mea spre tine,
A noastră către Timpul tuturor...
Să ne ferim acum de Viitor,
Să spargem clipa-n scânteieri puține
Și să durăm în Azi, cât se mai poate! –
Etern fatidic de seninătate.

poezie clasică de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mărturie

Sunt încă viu în clipa când te chem,
sunt nervi și oase, carne grea și sânge,
dar – mai ales – sunt aerul ce plânge
deasupra ta ca-n moarte, ca-n blestem;

sunt viu și fraged ca un miel bălai
purtat prin piețe, prin restaurante;
sunt sufletul, dintâiul, al lui Dante
bătând la poarta-de-din-jos-de-Rai...

se face iarnă prin cămări ascunse,
mor fluturii, ca fulgii, la ferești;
anii de azi îmi spun că mă iubești,
dar osiile lumii sunt neunse –

că se aude vântul pustiind
grădinile cu paseri de aramă
și eu sunt singurul care dă seamă
de zariștea fugită din colind...

[...] Citește tot

poezie clasică de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Obsesie

Noi, toți, ne scriem sufletul pe Moarte,
surâdem, hohotim, dorim, durăm...
fie-ne Depărtarea să ne poarte
-n Aproape pe care îl sperăm!

Fie să fie jocul – deopotriv㠖
cinstit, hain, urât și descântat!

aici se-mplântă lespedea votivă
deasupra unui cuget de bărbat...

și-un ultim vers, în curgerea lascivă:
slăvita mea, cât cer ni s-a-ntâmplat!

poezie clasică de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sonet

Iubita mea, sunt însăși așteptarea
Cu porumbei – pridvor bucovinesc!
Se-aștern alături Muntele și Marea,
Se-mbrățișează și se dezvelesc,

Îi spun că sunt și (iată întristarea!)
Pe plaiul greu de doruri se iubesc;
Din jocul lor se naște, pururi, sarea –
Veșmânt strălucitor, împărătesc...

Ce știi, Slăvito, din acestea toate?
Ce știi de Moarte, de Oprirea Ei?
Un clopot vechi îți spune că se poate,

Dar tu arunci cu-ncredere în zei...
Acest sonet la poarta Ta se zbate,
Cum sufletul Saharei printre lei.

sonet de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Clavicula mă doare
să-mi facă loc în cer;
mai pune blues-uri, doamnă,
pe icoană;
eu sunt chiar Drumul
săgetat din goană
și o să-mi nasc din vin
un temnicer –
să zornăie închizători
de fier
pe contrabasul
mut ca o dojană...

poezie de George Florin Cozma
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

10

Amurg cu pietre scânteind tăcut.
nu vreau încrederi, nu aștept orchestre;
doar să-mi îmbraci simțirile-n sărut
prin licărul chemărilor aceste...,
doar să mă strigi, cu vocea mea, în gol;
răspunsul va veni sub alte stele...

Abia atunci pământul, rostogol,
se va uimi de drumurile mele,
abia atunci mirificii păuni
vor clătina inelele solemne
și vei putea la țărmuri să-mi aduni
epavele cu bărbătești însemne.

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de George Florin Cozma, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook