Poezii de Petru Ioan Gârda
Ca un fir de iarbă
ca un fir de iarbă
ce străbate piatra
să iasă la lumină
încerci să-mi străpungi
peretele sufletului
singurătate
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăciri
Te-am tot strigat pe-aleile bătute
Pe sub castani, în seri cu lună plină,
Sub vraja siluetei cunoscute,
Dar se-ntorcea mereu câte-o străină.
Te-am tot strigat pe străzi aglomerate,
În ierni, în primăveri, în veri și-n toamne,
Convins că te-am recunoscut din spate,
Dar întorceau privirea alte doamne.
Te strig și azi, când încă rătăcirea
Mă duce pe aleile cu duzi,
Dar nu tresari și nu-ți întorci privirea,
Că nu ești tu sau poate nu m-auzi...
Cândva, pe lângă plopii fără număr,
Întâmplător sau pusă de destin,
Ai să m-ajungi și-ai să mă bați pe umăr
Și va întoarce capul un străin.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Porumbița xenofobă
Un porumbel frumos, cu gușă mare,
S-a nimerit, fatidică-ntâmplare,
Pe-un vechi acoperiș, la ceas de seară,
Să dea pe o antenă de o cioară,
Ca smoala pe obraji, dar curățică
Și chiar, cu-ngăduință, frumușică.
Consoarta lui era acum plecată,
Fiindcă se lăsase-nduplecată
Să ducă nu știu unde o scrisoare,
Departe, mai încolo de hotare.
Aflat porumbul, oarecum, la rut,
Cu apetitul sexual crescut,
Iar cioara cam dispusă și nurlie,
S-a-nfiripat un fel de simpatie
Și, după giugiuleli și tandre șoapte,
Înaripatele-au trecut la fapte.
Dar când erau în culmea fericirii,
Când peste pene adiau zefirii
Și cioara sta să urle de plăcere,
Iar el se-apropia de încheiere,
[...] Citește tot
fabulă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba noastră
Limba noastră-i raza lunii,
Raza soarelui, curată,
Diamant pe care unii
Nu-l "dezgroapă" niciodată.
Limba noastră-i ca păunii
Înșirați pe mal de apă,
Diamant pe care unii
Merg "afară" și-l îngroapă.
Limba noastră-i zestrea bunii,
Piatră încrustată-n ie,
Diamant pe care unii
Și-l arată cu mândrie.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua fericirii
Sunt fericit că m-am culcat aseară,
Sunt fericit că m-am sculat târziu,
Sunt fericit că ninge pe afară,
Sunt fericit că am pe ce să scriu.
Sunt fericit că am în casă pâine,
Sunt fericit că încă am cafea,
Sunt fericit că voi avea și mâine,
Sunt fericit că ești în preajma mea.
Sunt fericit că nu mi-ai spus adio,
Sunt fericit că văd, aud, vorbesc,
Sunt fericit că mă suporți cu brio,
Sunt fericit că încă te iubesc.
Sunt fericit că s-a albit văzduhul,
Sunt fericit că încă n-am albit,
Sunt fericit că sunt sărac cu duhul,
Sunt fericit! Atât de fericit!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Delir
Am febră, iubito, mă tem c-am să mor
Și cine-ți va spune poveștile seara
Și cine șopti-ți-va cuvinte de dor
În patul cel moale și iarna și vara?
Am febră, iubito, mă tem că mă duc,
Și cine-o să-ți mângâie părul și sânii
Și cine-o să-ți pupe curbatul năsuc
La care mă-nchin ca la idoli păgânii?
Am febră, iubito, mă tem că dispar
Și cine-o să-ți bucure serile ochii
Și cine-o să geamă, rupându-ți, barbar,
Cu sete, și ultimii nasturi la rochii?
Am febră, iubito, dispar în neant
Și știu că-i retorică fraza cu cine,
Că nu-ți va fi greu să-ți găsești un amant
Să-ți stea la picioare mai mult decât mine.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aprilie
Miresme-mbătătoare au cucerit văzduhul
Și dintr-odată, iată, au explodat copacii;
De nicăieri, prin ierburi au apărut gândacii
Și semne dau de viață și semne dă și stuhul.
Zâmbesc același zâmbet bogații și săracii,
Că peste toți pogoară la fel din ceruri duhul,
S-a încălzit afară și nu se-aude bruhul
Umilului din ghenă ce-și caută colacii.
Când e atâta pace și-atâta bucurie
În ochii tuturora, pe străzi și pe alei,
Cum n-a mai fost vreodată în vremea ce trecu,
De ce m-apasă oare o grea melancolie
Și inima mă doare și umerii mi-s grei?
O fi singurătatea? Să fie anii? Tu?
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și mă doare...
și mă doare seninul din ziua de luni
și mă doare-nghețata cu gust de căpșuni
și mă doare ninsoarea ce cade pe deal
și mă doare un ritm de copite de cal
și mă doare un susur șoptit de pârâu
și mă doare un verde din lanul de grâu
și mă doare un cântec din zeci de viori
și mă doare polenul din galbene flori
și mă doare un zâmbet rămas pe o poză
și mă doare romanul citit la veioză
și mă doare un vin demisec de Cornari
și mă doare mireasma de tei seculari
și mă doare căldura din zilele lungi
și mă doare cămașa cea neagră cu dungi
[...] Citește tot
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua Pământului
Nu vreau cadouri mari de ziua mea,
Felicitări sau rugăciuni sau torturi,
În schimb, vă spun cinstit că mi-ar plăcea
Să vă întoarceți repede la corturi!
Să nu mai scormoniți așa prin mine,
Spre-a face combinații otrăvite,
Să nu-mi tăiați pădurile virgine,
Să nu distrugeți gâze, flori și vite,
Să nu îmi umpleți apa de gunoaie,
Să nu topiți ghețarii mi-s plămânii -
Să nu iscați conflicte și războaie,
Cu bombe hotărându-vă stăpânii!
Puteți s-aveți un Rai aici, pe mine,
Aveți de apă și de aer parte,
Iar dacă asta nu vă mai convine,
Cărați-vă pe Venus sau pe Marte!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu măsură
În lume nu e băutură
Cum e palinca tare, pură,
Din prună dată-n alambicuri,
Nu prima, ci a doua tură!
Un ritual îndeplinește,
Când îți dorești o-nghițitură:
Să scuturi sticla cu tărie,
S-o răsucești, s-o duci la gură...
Să simți căldura într-o clipă,
Să simți oleacă de arsură,
Pe care să o stingi alene
Cu o piftie sau friptură,
Iar la friptură se impune,
Să asortezi o murătură!
[...] Citește tot
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Petru Ioan Gârda, adresa este: