Vasile şi poezie

Fabulă literară

Un măgăruş, isteţ nevoie mare,
S-a săturat de iesle şi căruţă
Şi observând cum razele de soare
Se oglindesc pe-o floare, el o cruţă
Apoi răgi, din curte toţi să ştie,
Că el s-a apucat de poezie.

Ca debutant, nu a avut pretenţii:
A început să mâzgăle pereţii
Întâi la grajd, apoi şi la stăpâni,
Şi în curând la case din vecini.
A suportat nu rareori supliciul
Ce-l ofereau stăpânii săi cu biciul.
De remarcat că scrierile sale
Se limitau la scene pastorale.

Deşi a declanşat frecvent scandaluri
S-a apucat să ţină recitaluri,
Cu-atâta profunzime si tărie,
Că toţi sunt condamnaţi la insomnie

[...] Citeşte tot

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelege, tanti, iubesc o fată din popor

Fossoli di Capri, o, Maria şi Mario,
Întrebare – e un uomo? Ce să fie? Gastronomo.
SIVA, SIDA şi Dalida se plimbau cu Carmelita,
Tregua, tregua familiare, timpurile-s în schimbare,
Biograful biolog rupse-şi mâna-n Topolog.
Piemontul piemontez în pioneze îl montez.
A murit, s-a aruncat, sincucis ori preschimbat,
ştirea este oricum falsă că aseară joacă salsă.
Ana Cronique bate sonic, ea plonjează în iubire,
Precum umbra-n monastire. Ah, absurdule, ce faci?
Feacienii mâncă raci. Între Viena-Budapesta
Îşi pierdu Vasile vesta, nu e bai, că bani n-avea,
Erau la Ali Baba, o polemică e totuşi, de ce se opri pe Trotuş?
Sunday Times de ce nu scrie despre pensie, simbrie?
Homeless e un fel de a fi, revoluţionari – copii.
Mozolea şi Mussolini, un da Vinci în bikini.
Deficitul e de stimă, nu aduce nicio rimă.
Gafele minore, jafuri cam majore,
Flux în sud, uitare, nord, urlet surd de la babord.
Madame Loty-plastilina ne arată ghilotina,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Laurian Ionică la volumul "Un ficior de plai"

La anul treişpe din mileniul trei
Când de atâtea rele avurăm parte
Şi lumea era-n pană de idei
Veni Laurian cu-o nouă carte;

Îşi puse câte-o poză pe coperţi
Să-l recunoască orişice vecină
Şi demonstră pe bază de experţi
Că are-n plai solidă rădăcină.

Şi fi'ndcă printre bunii lui amici
Îmi place a crede că-i şi subsemnatul,
De carte, mă grăbesc să ţin un spici,
Că n-aş vrea să mi-o ia-nainte altul.

- Maestre, optul tău m-a bulversat,
Citindu-l, mă inundă iar eresuri,
Că-mi vine să mă mut şi eu la sat
Şi să mă pun pe aşternut de versuri;

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Marius Coge din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă C.E.O

În " Cugetul", stimaţi colegi,
Se scriu pamflete, epigrame,
Că poţi să râzi zile întregi
Dar... râsul nu ţine de foame.
C-am hotărât să ne-ntrunim
Odată-n lună, e uşor.
Mai punem şi de o lansare
Şi nu ne e stomacul gol.

În " Cugetul", stimaţi colegi,
Mă simt cu mult mai norocoasă
Şi răsfăţată. Ore-ntregi
Aş sta, n-aş mai pleca acasă.
Mai cântă maţul tricolorul,
Scade adesea glicemia,
Dar în umor stă viitorul
Cât vom trăi în România.

Se scriu pamflete, epigrame,
Cu spada lor ne duelăm,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replica la poezia "Gheorghe-al meu, ce Moş Crăciun" de Violetta Petre

Mă-ntorceam din deplasare cu maşina din Bacău,
Începu să ningă tare, ceaţă deasă, drumul rău,
Mi s-a aburit parbrizul, când ajuns-am la Braşov,
Când văzui cum disperată, în nămeţi, o doamnă-n mov
Cu năduf, dădea din mână implorându-mă să stau,
Spre Sibiu voind, probabil, în cabină să o iau.
Am în piept un suflet mare şi am pus grăbit o frână,
Coborînd grăbit, pe dată, doamnei să-i întind o mînă,
Şi privind-o în orbite, în nămeţi era să cad,
Când văzui că-i o blondină, având ochii ca de jad.
S-a urcat tăcută-n dreapta, şi văzui peste-ochelari,
C-avea bucle platinate, însă... mîinile cam mari,
Blugi mulaţi şi pulpe groase, bustul ferm şi rotofei,
Cizmuliţe roşii scurte dar mărime patru'ştrei!
O-ntrebai de unde vine, dacă merge către casă,
Si mi-a spus cu voce dulce, însă anormal de groasă,
Că vâzînd ce suflet mare am, chiar dacă ar fi să şchioapăt,
E decisă, ferm, cu mine, să ajungă pân' la capăt!
Începu să se dezbrace de bluziţa de mătase,
Şi-apărură de îndată nişte braţe cam păroase,

[...] Citeşte tot

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!