haiku

Sprânceana ta

Un haiku – sprânceana ta
(a-)mărginind absolut
în sufletul meu dragostea...

poezie de Dumitru Găleşanu din Pe corzile luminii (octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj poetic haiku

la doi paşi
sud-est de mine
veşnicia îşi face de cap

e primăvară,
simt cum mă înghite
propria mea umbră

o veveriţă
îmi sparge gândurile
ca pe nişte nuci.

poezie de Girel Barbu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri ascunse

scoate fum
- pentru o prietenă

scoate fum de analiză matematică
toată ziua transpiră limite
şi sume riemman
a folosit teorema lui cauchy-lagrange
mai mult pentru descântec
descântec de deochi
am eliberat-o din sclavia versului parşiv
scris de-un scamator
fugit în franţa să scrie pe trotuar
am aşezat-o la masa postmodernilor
uneori o injectez cu haiku
senryu
tanka
şi gogyohka
pentru diversificare
am dezmembrat-o şi
i-am dat o nouă formă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolată sub fiecare brad (poezie pentru copii mari)

În prag de Crăciun, ignorand festinu'
Domnul Girel Barbu din sătucul Pinu
Si-a luat în grabă straiele de Moş
Barba lungă, albă, în sat umblă ţantoş.

A pus distihuri, haiku, niscaiva ciocolate,
Şi-a umplut desaga, plecat-a pe-nserate,
Copilaşii asteaptă să sosească Moşul,
Sub braduţ, deja, ei şi-au pregătit coşul.

Înspre miez de noapte, a sosit Moş Ene,
Astfel că Girel, de daruri avu vreme
Pentru-orice fetiţă, şi fieşce băieţel,
Copii să fericească, e-n al nouălea cer.

El deschise sacul, i-a privit cu drag
Le-a pus ciocolată, sub fiecare brad,
Însă când dădu de stihuri, poezioare,
Se-ncruntă pe dată, nu mai avea stare.

[...] Citeşte tot

poezie de Alex Dospian (decembrie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gestul lui Moş Girel este meritoriu. Şi încă de două ori. În primul rând a dat ciocolată şi alte dulciuri [...] | Citeşte tot comentariul

Mătase de haiku

Prin kamikaze de iasomie
Cu katanele-ţi de gene
Mă ucizi uşor alene...
Când cireşul omătu-cerne
Pe mătasea de haiku, roşie..

Sub pagode aurii de stele
Cu luna soghună, nebună
Ce te invăluieste-n strună
Printre aburi de ikebană
Cântând o sakură diafană.

La o albă,.. de fideş, vioară..
Cu aură străvezie-n fantasmă
De licurici alabastră
Răsfirând bucla-ţi măiastră...
Ce-mi răsare în inimă

Gheizere vulcanice-n lavă
Din fiecare trecută, rană..

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fugă postmodernă XXX

Ai intrat în mine ca un zimbru
ţi-am spus de atâtea ori că nu-mi plac broderiile
Eu am nevoie de un război de ţesut
cu iţe, urzeli, bătături, spată,
să-mi treacă şuvoi fiorii prin spate
suveica s-o simt ca pe-o lostriţă

Peste tunsoarea mea chilug
ador luna fiindcă îmi dă luciu
de bolnavă totală adusă la reflexoterapie,
parcă îl văd pe ultimul războindu-se cu mine
el nu mă mai scotea, scâncind, din psihi mu
Sufletu'! Să mă scutească, îi zic, de angeli şi rondele,
nu sunt poetă de nişă, nu mă-mbrobodeşti
c-un haiku. Nu! Eu vreau epopee!
Doar lângă zimbrul meu, animal fioros,
mă-ncearcă atâta plăcere, chinuindu-mă...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Angela Marinescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţirea de rău

Puterile scad în mine, dar creşte setea de lumină,
O fi veşnicia o lumină nestinsă?
Tânjesc spre o iubire pură ca laptele mamei.
Şi numismaţii vor să iasă din anonimat,
Pe lângă trei monede adaugă un Titanic,
Metaforele vor fi părăsite precum oasele
La Muzeul de Ştiinţe Naturale,
Contează sentimentele, numai ele ne deosebesc
De restul lumii vii,
Din Gange nu poţi face un biet pârâiaş,
Andreaua să fie suliţa lui Richard Inimă de Focă,
Falsi samurai se plimbă pe diverse plaiuri,
Inflaţie de poezii haiku, e impotenţa de a scrie un poem?
Inflaţie şi de sonete şi rondeluri,
Nu mai putem ieşi din vechiul, brav Renascentism?
Anticii regi sunt adunaţi în cuşti şi latră,
Veniră călăreţii de aramă, se-nvolbura şi Neva, dar degeaba,
Căluţul DADA îşi mai face jocul, iar marii preoţi mai citesc reviste porno,
Poţi biciui un om? El tot învinge. Nici un talent, nimic nu poate justifica
Dispreţul pentru om. O, Doamne, lasă-ne să creştem nalţi şi demni,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!