Poezii despre cerșetorie și viață, pagina 2
Urme de aur
Urme de aur, trecute prin părinți,
Își poartă-n unda șchiopătată sensul,
Sacrificând pe-altarele de sfinți
Palma muncită, aripa și mersul.
Sorb mustul mov de trudă pământească
Pelerinii vieții în fapt de seară,
Se învelesc cu grija părintească,
Scutul sub care pruncii își vegheară.
Colții timpului în trupul lor se-nfing,
Minutul își cerșește libertatea,
Ora-i înfruntă, clipa se bate-n ring,
Zei hulpavi le răpesc eternitatea.
Pictează stelele cu tainice mistere,
Piramida iubirii nu trăiește în ieri,
Abdică din existența lor austeră,
Mutându-se în lumea brăzdată de tăceri.
poezie de Liliana Pușcașu-Ravar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea celor singuri (ce spune cerșetorul)
Luna-i un călugăr n-are soață,
Care se plimbă prin chilia lui crug divin.
Puterea-i, e cea a oamenilor jurați cerului,
A căror viață sfidează orice chin.
Ei sunt de stele sau de umbre-aproape.
Ei vin asemeni zăpezilor sau stropilor de rouă.
Nu lasă-n urma lor păreri de rău, ci numai
Arcada unui cer albastru vegheat de luna nouă.
poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerșetorul, înțelept...
Un codru de pâine de-mi vei da străine,
Foamea să mi-o amâgesc putin,
Voi sti că ai milă de oameni ca mine
Și suflet bun ai în al tău destin.
De-mi dai cu drag ceea ce-mi dai,
Dumnezeu înmulțește fără de grai,
Iar tu om cu milă și suflet de rai
Rege esti, între cei ce suspină.
Nimeni nu vrea să trăiască urât,
Iar destinele vieții nu noi le-am făcut,
Ele sunt lecții și punți de trecut...
Noi începuturi, pentru mult mai mult.
Bodaproste străine!
poezie de Valeria Mahok (22 mai 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nașterea și moartea
Pentru-órișicare muritor,
Că este rege, cerșetor,
Că este geniu sau cretin,
Că e om bun sau rău, hain,
Că e om demn sau o lichea,
La nașterea-i se-aprinde-o stea.
Când moartea viața i-o învinge,
Pe ceruri steaua lui se stinge.
poezie de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (21 octombrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul florilor de mac
În lanul cu galbene spice,
Puzderii de maci înfloresc,
Ce-o viață prea scurtă trăiesc,
Cu capul plecat spre matrice.
În zbor, păsări mii ciripesc,
Cu pliscuri flămânde, calice.
În lanul cu galbene spice,
Puzderii de maci înfloresc.
Cu răni sângerând, ca sub bice,
Un strop de răcoare cerșesc,
Să zvânte-ale lor cicatrice
Ce-ntreg orizontu-nroșesc
Și lanul cu galbene spice.
rondel de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiri fără greșeală, greșeli fără trăire
Trăiri fără greșeală, greșeli fără trăire...
de ce nu pot odată să le-mpletesc la greu?
C-un indigo macabru, trăiri îmi scriu pe fire
și mai greșesc că,-n fine, n-am aură de zeu.
Dar bate vântu-acela, un vânt brutal și rece,
în craniul meu strecoară o pauză de cord
și-un abur de nevroză, strigând natura: "ECCE,
priviți, e cerșetorul cu hainele-i de lord"!
Eu de cerșit, cerșit-am și încă văd cerșire
prin sângele-mi ce nobil l-aș fi privit mereu,
dar ce n-aș da, și viața, să pot ieși din fire -
sunt om, marionetă, și păpușar, tot eu.
Celulele-mi și mintea, sunt toate de acord:
această navă doare, mai bine-i peste bord.
sonet de Ionuț Popa (ianuarie 2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pușcă și cureauă lată
Pușcă și cureauă lată,
Ce țară aveam odată!
Cu de toate-ndestulată.
Nu cerșeam din poartă-n poartă.
Pușcă și cureauă mică,
Azi nu mai avem nimică.
Viața grea ne-a sărăcit,
Plecăm afară la cerșit.
Pușcă și cureauă lată,
Țara noastră-a fost bogată.
Pușcă și cureauă mică
Acum să vorbești, ți-e frică.
Chiar dacă avem curea și pușcă
Din români moartea rău mușcă.
Pușcă și cureauă lată,
Iar cerșim din poartă-n poartă.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pușcă și lată curea Țărișoara mea, avea, Dar acum, să vezi nenică; Cureaua, cât e de mică? Și o strângem [...] | Citește tot comentariul
Anotimp înstrăinat
Mă simt de primăvară-nstrăinat
Și sufăr că n-am voie s-o iubesc,
Sunt liber dar mă simt întemnițat
Când ochi de monștri sadici ne privesc.
Ce trist a mai trecut un anotimp...
Doar ție, Doamne, mila o cerșim,
Să nu dispară din al vieții timp
O primăvar-așa cum ne-o dorim.
În vara senină ce-o să vină,
De temnițe, de boli să n-auzim,
Gândul bun să iasă la lumină,
În pace și iubire să trăim.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, România
La mulți ani, România
Ce trăiești bucuria
Ce ne hrănești cu iubiri cerești
O țară de povești
Române ori unde ești
La țară să te gândești
Să o iubești
Să trăiești cu tradiții românești
Nici unde nu ai să mai găsești
Trăiri precum, cele de pe aceste plaiuri
Unde se aud triluri de grauri
Așez pe capul tău lauri
Și voi, că tu, Române să te lauzi
Când auzi... vești de pe aceste plaiuri
Sunt cazuri și necazuri
În a vieți drum... tu schimbi macazuri
[...] Citește tot
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă tot e să fiu singur
Ce credeai Singurătate, c-ai să poți să mă dobori,
Când captiv în a ta pânză, mă tot zbat adeseori?
Pe-al meu trup și-n al meu suflet, n-ai să lași măcar un semn,
Dacă tot e să fiu singur, hai să-ncerc să trăiesc demn!
Ce te bucurai, pizmașo, când vedeai cum sunt respins,
Cerșetorul de iubire pus la punct, lovit, învins,
Nu știu-n coșul vieții mele, câte zile mai adun,
Dacă tot e să fiu singur, hai să-ncerc să fiu om bun!
Ai fi vrut ca toată viața să mă vezi plângând și trist
Și ți-e ciudă, javra dracu', că rezist și-s optimist!
Mă înveṭi venin și fiere, dar ca să te liniștesc,
Dacă tot e să fiu singur, hai să-ncerc doar să iubesc!
Știu, m-aștepți la cotitură, când voi fi bătrân, firav
Să te năpustești cu ură, peste trupul meu bolnav,
Dar, trăindu-mi viața-n toate, ca om bun, demn și iubind,
Dacă tot e să mor singur, te-am învins și mor zâmbind!
poezie de Daniel Dobrica
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cerșetorie și viață, adresa este: