cercetare şi iubire

Tu

Doar la tine, zi şi noapte,
Gându-mi subit răsare
Şi orice-aş face atunci
Problemele mi le alungi,
Zâmbetul pe faţă mi-l aduci
Şi emoţii îmi provoci.

Pentru tine, iubita mea
Şi luna de pe cer aş lua,
Mii de ace în mână aş ţine
Viaţa în mâna ta mi-aş pune.
Chiar şi sfârşitul de vine
Aş face orice pentru tine.

Reuşeşti să mă surprinzi
Chiar de la început de zi.
Cu chipul tău liniştitor
Şi cu trupul fermecător
În fiecare zi eu cercetez
Cum cu tine înfloresc.

poezie de Teoor Nicolescu (2 martie 2022)
Adăugat de Teodor Nicolescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă...

În orice vreme aş vrea să fiu
Mesagerul iubirii Tale divine,
Să-mpart iubirea celor ce nu ştiu,
Sau n-au auzit vreodată de Tine.

În ziua când Tu m-ai cercetat
Mi-ai umplut viaţa cu-a Ta iubire,
Ajută-mă ca ceea ce Tu mi-ai dat,
Să-mpart, nimic să nu ţin pentru mine.

Şi când cuvintele-mi lipsesc,
Sau nu şi-au locul să exprime,
Aş vrea să pot să Te mărturisesc,
Prin zâmbet şi priviri senine.

Iubirea–Ţi fă să curgă neîncetat,
În mine ca o apă vie, cristalină,
Păzeşte-mă de ispitire şi păcat,
Rămâi în mine, Tu, Iubire sublimă.

poezie de Viorica Graf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iosif pune la probă pe fraţii săi

Din nou trimite tata pe feciori,
După un timp, să cumpere merinde
Din nou îi cercetează bunul domn,
În timp ce dorul, inima-i aprinde.
Din multele necazuri îndurate
Strânsese Iosif mare-nţeleptciune,
Ca să-şi testeze fiecare frate,
Cu dragoste şi fapte de minune.

El le-a săpat în suflet pocăinţă,
Ca să le poată oferi iertare.
O, Doamne dă-mi şi mie-acea ştiinţă,
Acea înţelepciune uimitoare,

Să dau nu numai grâul şi arginţii
Pentru vrăşmaşul care m-au urât,
Şi să-mi iubesc şi fraţii şi părinţii
Cum prinţul Iosif i-a iubit atât.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-ţi timp să slujeşti

Fă-ţi timp să-L slujeşti pe Domnul
Acum cât uşa harului e deschisă;
Fă-ţi timp să iubeşti tot omul
Şi să mângâi o inimă rănită.

Fă-ţi timp să stai mai mult în rugă
Pe altar mereu să ardă focul;
Fă-ţi timp să citeşti din Scriptură
Ca să poţi lumina în tot locul.

Fă-ţi timp să fii plin de râvnă
Pe bolnavi şi orfani să-i vizitezi;
Fă-ţi timp să întinzi o mână
Pe cel căzut cu dragoste să-l îmbrăţişezi.

Fă-ţi timp să cercetezi Scriptura
Că-n ea găsi-vei pentru suflet pace;
Fă-ţi timp să te îmbraci cu armura
Putând lupta asupra săgeţilor vrăjmaşe.

[...] Citeşte tot

poezie de Veronica Bobu din Izvoare limpezi (17 martie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retorică

De ce căutăm în cuvinte alinarea,
Oare nu sunt ele,
Cele
Ce ne aduc amăgirea?
De ce căutăm în alţii iubirea,
Pe când de cea dinăuntru
Din noi, n-avem ştirea
Că există?
Şi cum de întoarcem privirea,
De la adevărul,
Ce ne salvează firea,
De-l cercetăm în noi în adânc,
Care-i sfânt,
Şi ne aduce astfel menirea,
În Univers
şi pe Pământ?

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din taine

O altă taină, limba, nu ştie cum răsare
Şi cum se zămisleşte după ţinut şi soare,
Mai limpede, mai aspră, mai posacă.
De ce nu poate gândul, ascuns în el, să tacă?
Făptura ei de aer dă floare de lumină
Şi are, ca porumbul şi volvora, tulpină.
Tăgăduie, ca mintea şi trup şi căpătâi.
Într-adevăr pribeagă, ce-a fost întâi şi-ntâi.
El, omul? el, cuvântul? că limbile-au rămas
Să glăsuiască minţii, din cărţi, şi fără glas.
Făptură de cuvinte, din grai sunat şi mută,
Nu are, cercetată, plămada cunoscută.
E înger, e mireasma atât de uşoară
Că fără vânt nici aripi, de cum se iscă zboară?
Sileşte-te mai tare, iubite gramatic,
Să-mi spui, că, până astăzi, tu nu mi-ai spus nimic.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Praful umbrelor

mâinile mele îndrăgostite iubesc pân' la pieire,
până ce galbenul lunii vopseşte aerul negru.
totul devine o noapte de frig crescând,
ca o pâine albă.

s-ar putea să fie praful umbrelor
în locul muchiilor surde şi grave luate-n cercetare
pentru liniştea somnului.

sentimentele aleargă într-un scris rotund,
într-o fertilitate de neoprit,
până ce cuvintele devin lungi şi sticloase
şi-mi arată că lumea e altceva
şi tu rămâi pe- o aripă frântă,
iar eu în pantofii de lac ai destinului.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevoie de iubire

Am cercetat, anatomic vorbind
componenţa inimii;
desenele spuneau limpede:
traiectoria
parcursă de sânge de la creier
spre tălpi, şi invers e drumul,
mereu acelaşi drum,
ce inima îl face
pentru binele trupului,
cedând la toate...
unde găseşte creiere îmbâcsite
pompează să scoată osmoza apoi
lăsând cale liberă
se odihneşte...

... Anatomic vorbind
inima se odihneşte încorporând
seva pe care trupul – un biet muritor
o ţinuse la-ntuneric
neînţelegând că are nevoie

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Olariu din Şoapte înscrise pe frunze (2010)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descendenţă

Cât încă îţi mai iei din timp să priveşti mersul de furnică,
să te gândeşti că are gând, c-o vezi cum cercetează glod,
cum din atingeri schimbă mers, nu pare c-ar avea vreo frică
să te atingă, un uriaş, să te parcurgă ca pe-un pod
şi să se piardă apoi în iarbă, departe, fără a-şi pierde casă...
rămânând răstignit pe sol, pierdut aşa, parcă-ntr-o doară,
doar contemplând deasupra cer, prun cu-a păianjenului plasă,
tot ascultând, uitat de sine, triluri mai scumpe de-o vioară...
să ştii că n-ai pierdut din tine, din tot ce ţi-au transmis strămoşi,
cei care n-au avut vreo carte, care-au iubit pământ, furnici,
ce munceau mult, plini de sudoare şi se îmbrăcau în alb, frumoşi,
pentru la slujbă, sărbătoare... cei ce trăiau de mult pe aici
şi ţi-au lăsat şi ochi şi gene şi inimă, să fii sensibil
şi trup, să te faci scut de ţară şi minte, din aceea pură,
să ştii salut, să dai bineţe şi la vecin, străini... teribil
de dârz să fii-n iubiri, de tot, de-ai tăi, de patrie, natură...

... poţi să te scoli de la pământ, poţi vieţii să mai dai o tură!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa vine

cu parfumul ei înainte de prima
ţigară din care tragi cu sete
la aburul cafelei
cercetezi primele ştiri
în format electronic şi te apucă
nostalgia după ziarele tipărite
şi creierul te duce la mirosul
hârtiei imprimate seara târziu
când unii oameni fac dragoste
sau mor după bunul plac
primele raze de soare le vezi
preocupat mai mult de ştirile
politice şi ultimele decizii tâmpite
luate de cei aleşi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!