copaci şi noapte

Copacului meu

Câte nopţi să-nduri mai poţi
Ai naturii crânceni hoţi
Care bat în crengi şi-n şură
Şi frunzele ţi le fură?
Sau nămeţii troieniţi
Şi vrăbeţii viscoliţi,
Gerul crunt şi soare-arzând,
Stai cu ele tremurând!
Câte nopţi copacul meu
Mai stai falnic ca un zeu,
Ce mă-ntreabă prin fereastră
Cât de lungă-i viaţa noastră?

poezie de Emil Utalea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte

Se-ntind bulevarde-n noapte de vară,
Pe arbori, electrică lumină -
La gară zvâcneşte o maşină
Şi-n gol, tresar signale de gară.

Pe cer de safir, comori de avari...
Tăcerea în gol vibrează cu zvon,
Oraşul, cu-ncetul, pare-un salon,
Acuma, în somn, tresar fete mari.

poezie celebră de George Bacovia din Poezii - Editura Tineretului, 1966
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primăvară

Încet din paşi întunecaţi căzu zăpada,
În umbra copacului
Se ridică pleoapele îndrăgostite roz.

Mereu urmează strigătul negru al marinarilor
Stea şi noapte;
Şi vâslele lovesc în tact uşor.

Curând pe ziduri în ruină înfloresc
Violetele,
Înverzeşte atât de liniştit a singuraticului tâmplă.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărătoare inversă

Numărătoarea inversă a început
vânătoarea cu nopţile
e ziua vieţii
alerg pretutindeni
cu tălpile goale -arse de dragoste
am zâmbit unui copac
uitat în piciorul meu gol;
picioarele mele goale
sunt copaci urcând
spre zenit
vânătoarea regală s-a sfârşit
spre răsărit
unde începe apusul de cântec

poezie de Claudia Tomescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea Sfîntului Bartolomeu

În nopatea asta se întîmplă ceva,
păsările nu se mai pot stăpîni
şi spun rugăciuni
în timp ce vîntul ascunde cuţite străvezii prin copaci
şi stelele au insomnii, palide toate de frică,
se întîmplă ceva,
e noaptea Sfîntului Bartolomeu
şi aştept să năvălească vîntul în casă,
să mă omoare din pricina melancoliilor mele.

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă

În vale, copiii se dau pe gheaţă,
Câmpia e acoperită cu zăpadă.
Cerul - plumburiu.
Prin aer trec păsări negre.
La marginea satului se văd vânătorii.
Copacii sunt îngheţaţi şi stingheri.
Se pregăteşte o noapte geroasă.
Totul e rece şi alb,
Şi deşi mă aflu lângă Dunăre, pe Bărăgan,
Mă gândesc ce mare pictor a fost Breugel.

poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aerul

Frunzele mă atrag spre ele violent,
copacii negri din toamnă,
sub ochiul lunii lent
refuzând să adoarmă.

Aud un ceas bătând în turn
ore în trecutul îndepărtat,
când frigul selenar, nocturn
îngheaţă-n aer, suspendat.

Şi brusc trecutu-mi pare viitor
şi urc spre secole latine
şi-aud un ding, un dang sonor
al frunzelor foşnind prin mine.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De iarnă

cum ninge repede apoi încet
şi nu ştii cât timp mai trebuie de acum
e la ferestră alb
o fată cu şal negru în cerdacul nins
dar prin copaci largi înserează
într-un departe nins era tot aşa
în adevăr
şi înnoptate zăngăniri
apoi va avea loc un bal
sau o serbare de spiritism
atâtea sunt de făcut
când tu apari numai ca amintire
cun ninge repede, repede

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piţigoi

Piţigoi, piţigoi,
Nu mai treci şi pe la noi?
Umbli prin copaci streini
Şi te văd pe la vecini.
Aveam două rândunele
Şi-au plecat din cuib şi ele.
Vă feriţi de prispa mea
Parcă v-am făcut ceva,
Pe cînd eu, mereu, deştept,
Toată noaptea vă aştept,
Toată ziua, toată, vara,
Să v-ascult - ciupind vioara.
Piţigoi, mă simt sortit
Să mă ştiu tot părăsit.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dinspre Shantung catre Tu Fu

Ȋntrebi cum îmi petrec timpul –
Mă sprijin de un trunchi de copac
şi ascult zi şi noapte
vânturile toamnei prin pini.

Vinul de Shantung nu mă poate îmbăta.
Poeţii de aici mă obosesc.
Gândurile mele rămân cu tine,
asemeni fluviului Wen, curgând fără încetare.

poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!