Poezii despre copilărie și căsătorie, pagina 2
La o mireasă
Ce nume ai, copilă? Mireasă ori regină?
Căci în momentul ferice Amorul te-a creat
Din grația cerească în ziua mult senină
De primăvară dulce ce-n chipu-ți a-nsemnat.
Imenul p-a ta frunte și-a pus coroana sa
Și rozele ei rumeni își pierd a lor culoare
Pe lîngă fecioreasca purpurea caandoare
Pe care mii de grații surîd în fața ta.
Frumoasă ești ca viața fecioarei adorate.
Poetul îți urează noroc strălucitor
C-a ochilor tăi raze și zile-nseninate,
Ca tine de frumoase, și nencetat amor.
Din soț la fii, la fiice, din fii la strănepoți,
La Dumnezeu, virtute, la pacea conjugală,
Să-ți coruneze fruntea virtutea matronală
Și-n adevăr regină să te cunoască toți.
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa moare viața...
Ești bogat și totuși
nu ai nimic
și asta pentru că
nu îndrăznești să te uiți
înlăuntrul tău
nu îți privești soția și nici copiii
cumperi lucruri de nimic
lumea se învârte în jurul
banilor tăi
de Dumnezeu nici că îți pasă
noaptea pășești printre morții din gînd
care nu îți dau pace
te micești pe dinlăuntru
de ură și invidie inima
ți-e prinsă pe sloiuri de gheață
nu mai e loc de nimic
nici chiar pentru tine însuți
de la o vreme ți-se face frig
de dincolo de zid privește Dumnezeu
dar taci...
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Cartea: Durerea din spatele cărnii, editura Pim/Iași
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce e dragostea
Ce e dragostea de viață?
Sunt copiii, soțul, soața!
Ce e dragostea de țară?
Ne sunt frații, tata, mama...
Ce e dragostea de-ntâi?
Sunt fiorii inimii!
Ce e dragostea din mine?
E o lumină, dor de tine!
Ce e dragoste in tină?
Când te iubești numai pe tine!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii vin la Lot
Cereștii oaspeți au intrat apoi
Și în Sodoma ca să găzduiască,
Dar numai Lot se mai găsea dispus
Să apere străinii, să-i slujească.
De aceea Lot a fost salvat din foc,
Dar și-a pierdut soția și copiii.
O, ce avertizare pentru noi,
Să nu alegem calea nebuniei!
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa moare viața
ești bogat și totuși nu ai nimic
și asta pentru că
nu îndrăznești să te uiți
înlăuntrul tău
nu îți privești soția și nici copiii
cumperi lucruri de nimic
lumea se învârte în jurul
banilor tăi
de Dumnezeu nici că îți pasă
noaptea pășești printre morții din gînd
care nu îți dau pace
te micești pe dinlăuntru
de ură și invidie inima
ți-e prinsă pe sloiuri de gheață
nu mai e loc de nimic
nici chiar pentru tine însuți
de la o vreme ți-se face frig
de dincolo de zid privește Dumnezeu
dar taci...
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sonetul 8
Când muzică asculți, de ce să te-ntristezi?
Plăcută-i armonia, stridența-i zbuciumare
De tot ce nu desfată, de ce să te-atașezi
Și să accepți plictisul cu-așa plăcere mare?
Și dac-a ta ureche se simte agresată
De simfonia celor ce s-au căsătorit
Să știi c-acele note te mustră deodată
Că tu acum cânți solo în loc să fi iubit.
Privește cum o coardă și soața ei de-o seamă
Vibrează împreună, într-un acord deplin
De parcă tatăl, pruncul și-o fericită mamă
La unison îți cântă cu glasul cristalin.
Și-această melodie ce vorbă-n ea nu are
Îți cântă doar un lucru: "Tu singur n-ai valoare".
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptare țărănească
Înmormântările de la oraș
Miros a înviere foarte rar,
Cel de-abia devenit înaintaș
Primește flori cu carul mortuar.
Pomenile făcute la oraș
În mod festiv se cheamă pomeniri,
Se vede care-i cel mai bun urmaș
După câți bani aruncă la opriri.
Dac-aș putea să mor într-un sătuc,
Nevestei și copiilor le-aș cere
Să-mi pună la mormânt un pui de nuc,
S-aștept la umbra lui, pân' la-nviere.
Nici așteptările nu se compară:
Cea din oraș cu aia de la țară.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (21 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziarele de dimineață
Ziarele de dimineață se distribuiau gratuit,
Copiii nu mai voiau să învețe,
Peste tot numai războaie și greve
Adevărul are întotdeauna două fețe
Soțul tău te părăsise
Tu voiai să te întorci în copilărie,
Lumina zilei apunea plânsă
Peste turnul de la primărie
Cine e mai tare face legea
Și alte obiecții nu mai ridic
Cei mai slabi au întodeauna dreptate
Deși asta nu le (mai) folosește la nimic
poezie de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
E Ea
[iubirea]
Nu e soție, nici monahie,
Nici ciocârlie, nici păpădie.
E-o simplă bucurie
și e (cred) din a ei copilărie
și când e tristă-i veselie.
E castă, e tăcută,
E înțeleaptă când cuvântă
E o copilă demnă și plăcută
E una rară aici sub soare
E-o frumusețe-ncântătoare.
E simplă fata, e minunată.
E cea mai simplă fată.
E cea mai simplă minune
[...] Citește tot
poezie de Lucian Puiu Bobu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia este făcută
Intră femeia
se naște
plânge
își începe călătoria prin lume
devine copilă
dulce și afectivă
certată
are menstruație
suferă
se atinge
ei îi cântă imnul
o penetrează
ea merge pe străzi căutându-se
se poate converti în soția cuiva
se va îndrăgosti
împlinește un an în plus și se plânge
altele merg împotriva sistemului
își alege forma în care se va ascunde
sânii ei strălucesc
vaginul ei cântă
[...] Citește tot
poezie de Jose Miguel Navas din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre copilărie și căsătorie, adresa este: