divorţ

Divorţ de condiţia umană

Trimiteţi zile şi nopţi
le-aştept la post-restant
însă vă spun la toţi
postul de om încă-i vacant

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (2 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţ dâmboviţean

Recent, cum fost-a publicat,
Divorţurile merg mai bine
Mult mai uşor se pot obţine,
Şi mulţi de asta-au profitat
Iar Leana a acţionat,
Şi-a obţinut sentinţa-n fine,
Deşi aflase orişicine,
Că Gicu este decedat
Iar ea divorţ de răposat,
Nu ar fi dat, e evident,
Memoria i-ar fi păstrat
Cu mult respect şi permanent
De Gicu cel controversat,
Nu o ştergea din testament.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţ în stil românesc

După atâţia ani de căsnicie,
Acum, că amândoi ne pensionăm,
Nici vorbă despre ură, duşmănie,
De-acord căzurăm ca să divorţăm,

Şi nu că ar fi fost nepotrivire
De caracter, ea grasă, io schilod,
Ci chiar ne potrivim, dintr-o privire
Suntem făcuţi pe-acelaşi calapod,

Că eu sunt fumător... şi ea fumează,
Eu sting atunci când beau, ea bea cu foc,
La poker eu trişez, şi ea trişează,
Cum dracu' de-am avut aşa noroc?!

Iar când ne-ncăierăm, o iau la moacă,
Dar eu nicicând la faţă nu am dat,
De păr o iau doar când nu vrea să tacă
Şi-o-njur de mă-sa, fi'nd manierat,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chestiuni neexplicate (celor interesaţi)

E-o chestie ce nu s-a explicat
Şi chiar de-a fost, nicicum clar şi concis:
De ce un individ ce-a divorţat
Ajunge în infern, nu-n paradis?!

Pentru că cei ce s-au căsătorit
Şi-au divorţat de două ori, sau trei,
În paradis e-un loc nepotrivit,
Venind cu-aşa nărav şi obicei;

Ca să te-nsori în rai, o dat' măcar,
Sau chiar să divorţezi, n-ar fi păcat...
Problema-i că, în raiul legendar,
Un popă nu găseşti sau avocat!

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţ cu uşile închise

îmi gonesc tristeţile
una câte una
pare a fi
un fel de divorţ
după câteva trăiri
golite de vlagă
din care
zbaterea a creat
primul tunel înspre Dumnezeu
dar nici nu mai contează
mă furişez în umbra
celui rămas
şi tac...

doar asfinţitul îmi înţelege gestul

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţ

Şi a venit astăzi
Răstimpul
Când vom împarte
Şi scădea:
- Ia tu clepsidra,
Mie dă-mi nisipul!
- Din fericire, ia-ţi felia ta!

Ia-ţi şi obiectul
Dăruit odată
Pe douăzeci
Şi nouă-ziua mea!
Eu îmi iau restul,
Plus mobila toată.
- Ia,
Dacă ţi-a mai rămas
Să iei ceva...

poezie de Mariana Bendou din Pierdută şi răscumpărată
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiri de la ţară (după Tudor Cicu)

Câmpia visează recolte record
iezii sug direct din laptop,
Natura anunţă genunchii bătrâni
Că va face cadou un potop.

Înfrunzesc promisiuni electorale,
Primăvara intră fluierând în sat
Poştaşul lasă un divorţ în poartă,
Primarul vrajba a însămânţat.

Revin berzele după nouă luni,
Popii mai înroşesc o cruce în calendar,
Poeţii se întrec să tacă
Cuvintele se-ntorc în călimară, iar.

Se-ncinge o horă difuză,
Se pune batista pe ţambal, din nou
Dacă nu începe viforul, hotărăsc ţăranii -
"O să-i dăm lu' Domnul, titlul de erou".

parodie de Girel Barbu, după Tudor Cicu
Adăugat de D.C.Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că nu-i pasă

de bârfa oarbelor traiectorii din jur,
luna cere sateliţilor să-i însămânţeze
obiceiul de a face sex cu divorţul
de frigidele nevoi din care
le fac rampe de lansare
pământenii.
Traversează cerul
cu mască de prezevative inapte
s-o apere de pofta vidului erotic.
Nu va naşte altceva
decât triumfuri în marş funerar.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza văduvă

Când un poet vedem că moare,
Ce se întâmplă cu-a lui muză?
Desigur, faptul n-o amuză,
Devine văduvă, se pare
Şi-atunci, un alt poet e-n stare,
Să-i ceară mâna, are-o scuză
C-a divorţat de-a sa, obtuză,
Ce plagia la întâmplare
Dar urmărită de blesteme,
Şi cu cel nou avu probleme
Azi, văduva cea avizată,
Cu sexapil ce-ncântă satul,
Îi reproşează nevrozată,
Că nu-i "viril" ca răposatul!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia este făcută

Intră femeia
se naşte
plânge
îşi începe călătoria prin lume
devine copilă
dulce şi afectivă
certată
are menstruaţie
suferă
se atinge
ei îi cântă imnul
o penetrează
ea merge pe străzi căutându-se
se poate converti în soţia cuiva
se va îndrăgosti
împlineşte un an în plus şi se plânge
altele merg împotriva sistemului
îşi alege forma în care se va ascunde
sânii ei strălucesc
vaginul ei cântă

[...] Citeşte tot

poezie de Jose Miguel Navas din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!