creştere şi lumină

În loc pustiu a vieţuit

În loc pustiu a vieţuit,
Căci mulţi o ocoleau
Şi vorbe bune n-a primit,
Puţini doar o iubeau.

O violetă lâng-un stei
Pe care muşchiul creşte -
O stea ce cu lumina ei
Pe boltă străluceşte.

Câţiva aflară că s-a frânt
Şi şi-a pierdut esenţa,
Şi-acum, când Lucy e-n mormânt,
Doar eu îi simt absenţa.

poezie de William Wordsworth, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina vieţii neîncăpătoare

Primăvara iese din scoica nopţii
Luminată de întrebări semeţe

Zboară-n cer cu sufletul blajin
Ca o barză prinsă-n două beţe

Cresc mugurii şi frunzele la rând
Pâinea aburindă de-al ei soare

Apoi, Doamne, scoica o ascunde
În lumina vieţii neîncăpătoare

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terţine

Cu zugrăveli stângace
umple văzduhul ploaia,
şi cu culori sărace.
(C-un fulg de nea, odată,
am luminat odaia
copilăriei, toată...)
Ca-n şcolăreşti desene,
ne oglindim în timp,
cu uriaşe gene,
cât brazii de înalţi,
mereu la fel şi-n schimb
întotdeauna alţi...
Acum, tulpini naive
cresc din vopseaua plânsă,
cu flori definitive.
Lumini, sub pleoape strânge-le!
Toamna, pe-a lunii pânză
ne desenează sângele...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valorile cresc valori

Dumneavoastră, celor care ne sunteţi învăţători,
Totdeauna vă rămânem profund recunoscători.
Nu numai că sunteţi oameni, dar sunteţi şi mari valori,
Ce cu tact şi măiestrie, creaţi alte noi valori.
Valori menite să ducă, cu cinste, mai departe
Acea nobilă artă, a-învăţăturii de carte.
Să împartă cu mândrie, din lumina ce-au primit,
Cunoştinţe omenirii şi-un viitor fericit.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

LUMINA DINTR-O LUMÂNARE

Lumina dintr-o lumânare
E de ajuns ca pe o cruce,
Să crească mugurul de Soare
Ce pe pământ Cerul ne-aduce,

De-aceea viaţa e Lumină,
Vin nopţi degeaba peste lume,
Că nu-nving flacăra divină
Nici nopţi, nici bani, nici mari de nume;

Lumina e în fiecare
Şi Dumnezeu ne însoţeşte,
De la botez, cu-o lumânare
Până la timpul ce-asfinţeşte.

Lumina dintr-o lumânare
E strop chiar din Lumina Vieţii,
Pe care-o cer fără-ncetare
În ruga lor, prin vers, poeţii!

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O Floare

A crescut o floare în gradina noastră, unde nu credeam că ajunge
Lumina, s-o facă sa crească.
Mă dau mai aproape să o pot atinge
Petale aşa gingase, mi-e teama totuşi sa le ating
Ca vraja să nu fugă, ca nu cumva s-o sting.
Este acum firavă şi frumoasă
Dar ea a vrut sa crească
În gradina noastră.

poezie de Stelian Gabor (18 aprilie 2005)
Adăugat de Laura
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oaza

De n-ai fi fost,
de unde mi-aş fi tras seva,
lichidul vital?
Aş fi fost un deşert
ucis de dogoarea
unui soare nemilos...
Eşti oaza
Invadată de pace
şi lumină,
unde se hrănesc
rădăcinile mele-nsetate de
iubire, ce cresc
şi se urcă împreună
cu tine, pe scara
veşniciei spiritului...

poezie de Ioan Friciu din Claviaturi (31 august 2014, Sibiu)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blândele şi ferocele activităţi ale însufleţitelor şi neînsufleţitelor

Deodata gandul mi s-a schimbat in vedere
si ea a inceput sa ma doara
ca o dezmortire
Un fel de crestere de picior
pentru salt pe secunda.

Deodata, totul a inceput sa treaca si sa se treaca
sa nu mai stea si, -
sa se alerge.

Ghimpi mi-au crescut in interior
intepand ceea ce ar fi trebuit sa ma inveleasca.

Sa rupi ce n-a existt niciodata
si ruptura sa-ti fie lumina
durere ca o tromba
in absolutul desert!

.....

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbători Pascale

Lumină din Lumină
Îm suflet şi în casă
Şi multă bucurie
Să-aveţi când staţi la masă,
Risipitori să fiţi
În vorbe cu simţire
Şi-n faptele frumoase,
Izvor de fericire.
Întindeţi, cât mai des,
O mână oricui cere
Şi lacrima s-o ştergeţi,
Aduceţi mângâiere.
Ferestrele din suflet
Lăsaţile deschise,
Primiţi Lumina Sfântă
În candele aprinse.
Vegheaţi să crească mare
Când timpu-aveţi în faţă,
E singura putere
Să trecem drept prin viaţă.

poezie de Mariana Dobrin din Lacrima din rugăciune (aprilie 2009)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aura

Mire, văzut ca femeea,
Cu părul săpat în volute,
De Mercur cumpănit, nu de Geea,
Căi lungi înapoi revolute;

La conul acesta de seară,
Când sufletul meu a căzut
Şi cald, aplecatul tău scut
Îl supse, ca pata de ceară,

Crescut, între mâini ca de apă,
Ce lucru al tainei cercai?
Sub verdele lumilor plai
Arai o lumină mioapă.

poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!