Poezii despre crivăț și moarte, pagina 2
Ger
Mor iar boschetarii de frig
Sub zodii inabil înjghebate
Din renunțări vinovate...
De Brahms marș funest? Or de Grieg?
Câinii flămânzi sar să muște
Aerul grav-stalactică
Haita e prea asmuțită
Crivăț gata să-i puște
Se covrigesc morți-n sicriu
Se sting lumânări de ftizie
Lângă o vatră și-o viață pustie
Testamente gracile se scriu
Degete-s lipite de clanță,
Pe țigle coșuri aiurează
Madona din icoană lăcrimează
Când i-oferim flori de gheață...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bună dimineața, ghiocel!
Bună dimineața, rază de soare,
Călătoare-ntr-una, cum dorești,
Regăsită și-n oglinda lacului cel mare,
Unda lui te cheamă să-l trezești!
Bună dimineața, Crivăț pus pe fapte,
Îți trec în cont frunzele moarte
Și parcul troienit, singur și el,
Să știi: De veșnicia-ți nu mă tem!
Privește! Nu sunt friguros de fel!
Dezleagă tu acest mister,
Scuturând a iernii plăpumioară
A... Bună dimineața, ghiocel!
poezie de Constantin Iordache din Fereastra magică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar Dumnezeu...
Și se așterne brumă pe păduri,
Și bate crivăț aspru printre cetini.
Peste iluzii mă plutesc conduri,
Peste neant mă traversează tretini.
Vuiește vifor printre crengi ce gem,
Îngână iarna ger ascet în suflet.
O melodie rece, recviem,
E vara mea iubind, tiptilă-n umblet.
Mi-aleg un rost, dar dânsul nu mă vrea;
Mă-mbrac în mort, dar nimeni nu mă crede.
Alerg la Cer călătorind o stea,
Doar Dumnezeu căința mea o vede.
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu sufletul neîmpăcat
Mi-e sufletul și azi neîmpăcat
C-aș fi dorit să vă mai văd odată
Pe tine dragă mamă-ntregul sat
Pe surioara mea, pe tine tată.
N-a fost să fie-așa, destinul crud
Mi-a spulberat visările cu gloanțe
Și simt răceala crivățului nud
Ce mi-a secat izvorul de speranțe.
Prin pâcla morții încă-i mai disting
Pe-ai noștri depărtându-se de mine
N-aș vrea, dar iată că, încet, mă sting.
-Primește-mi Doamne, sufletul la tine.
Deodată mă trezesc și simt cum zbor
Peste câmpul ce geme de durere
Și tot mai sus mă-nalț și mai ușor
Mi-e duhul fără trup și mângâiere.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Burdușel (2008)
Adăugat de Gheorghe Burdușel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, vine toamna!
Iubito, vine toamna peste toate
Bacovia reintră în portrete
Cad frunze picurând singurătate
Și tu ai gesturi parcă mai încete.
Și te iubesc la echinox și după
Iubito, vine toamna să decline
Să macine, să năruie, să rupă
Al lumii apogeu de feminine.
Cum tu rămâi la țărmure de mare
Eu plec s-aștept și crivăț și omături
Și să mă-mbăt la mese singulare
Cu umbra lui Bacovia alături.
Iubito, vine toamna dinspre munte
Cu ghilotine și anestezie
Tot omul e un snop de amănunte
Care amenință esența vie.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amicului F. I
Visuri trecute, uscate flori
Ce-ați fost viața vieții mele,
Când vă urmam eu, căzânde stele,
Cum ochiul urmă un meteor,
V-ați dus cu anii-mi, ducu-vă dorul,
Precum cu toamna frunzele trec;
Buza mi-e rece, sufletul sec,
Viața mea curge uitând izvorul.
Candel-a ștersei d-argint icoane
A lui Apolon, crezului meu,
Mă topese tainic, însă mereu
De ale patimelor orcane.
Sau ca un nour gonit de vânt,
Alerg pe calea vieții mele,
O buhă care, țipând a jele,
Bântuie urma unui mormânt.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ADEVĂR
Să nu veniți la căpătâiul meu,
că bani nu v-am trimis, nici mere coapte,
iar pentru-aceste multe crude șoapte
nu merită efortul. Nu -nici eu.
Să mă-mbrăcați dantelei să îi fiu,
iar peste crivăț să îmi puneți Cerul.
În tot ce fac mai mistic e misterul,
iar ezotericul ciopliți-mi ca sicriu.
Beatitudine e moartea uneori
când o privești frontal, deschis, în față.
Emine, mă primește-n a ta viață,
ca pe o lacrimă spre care poți să zbori.
Iubit-am împreună peste timpuri;
lăsat-am sorții crez neizbândit.
E prea durere-n lume. Obidit,
tu ai rămas acelorași răstimpuri.
[...] Citește tot
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada de încheiere a Testamentului Mare
Ici testamentul s-a-ncheiat,
Sfârșind, al bietului Villon.
Veniți când clopotele bat
Și dau de mormântare zvon,
În straie roșii vermillon.
El fu, (pe fudulii jurase),
Amant martir, morții plocon
Când lumea asta o lăsase.
Și cred că nu mințea deloc,
Căci l-au gonit fără pardon
Iubitele, haíne foc,
Că de-aici până-n Roussillon
Nu-i spine, ghimpe ori ghimpon
Să n-aibă, (nu exagerase),
Din straie, zdrențe de barșon,
Când lumea asta o lăsase.
Așa a fost, nu altcumva,
Golaș pieri, fără zorzon;
[...] Citește tot
poezie clasică de Francois Villon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna-n așteptare
Plâng amarnic mărăcinii,
Larmă-i, vuiet, hărmălaie,
Se rostogolesc ciulinii
În a vântului bătaie.
Goi, salcâmii pe cărare,
Speriați de așa dramă
Scutură din buzunare
Ultimii bănuți în vamă.
Corzile-n vii, despletite,
Golite de strugurei
Își leagănă adormite
Mâinile prinse-n cârcei.
Negurile curg grămadă,
Ne-au lăsat tânjind cocorii,
Oropsiți să nu ne vadă
În stihiile ninsorii.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie de zăpadă
spuneai într-un timp că iubirea-i eternă
trăiam între ghețuri și-n lumea modernă
dar n-ai mai lăsat nimic să se vadă
din tine, femeie de om de zăpadă
acuma când vine o altă stihie
te caut în mine și în erezie
pe tine, aceea ce n-a fost să-mi fie
pe niciodată și pe veșnicie
tu vii înspre mine, ai coapsele albe
și ninge a tine din florile dalbe
și cu zăpada ce n-a vrut să-mi vie
în inefabila copilărie
mi-e dor cel mai tare când ninge a tine
ca în calendarele precreștine
și-n imaculata calamitate
mi-e dor de trecutele noastre păcate
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre crivăț și moarte, adresa este: