Poezii despre cutremure și visare, pagina 2
Fericirea...
Fericirea se naște
Din sărutul adolescentin
Și din strângerea de mână a celor 41 de ani...
"La mulți ani!"
Nu-mi doresc decât să prelungesc
Visul acestei iubiri puerile,
Dincolo de hotarele visului.
Ar fi cel mai frumos dar...
Atât... și o floare... și un sărut,
Căldura mâinii ce mi-a cuprins palmele,
Acea ultimă îmbrățișare a cărei urmă
Încă o caut în analele clipelor
Atent selecționate de gândul meu...
Am formolizat acea clipă
În umbra strălucind de speranță a retinei
Și mă cutremur când o simt adormită
Pe umerii moi...
Mi-aș dori să primesc,
Dar din partea iubirii,
O iubire de doi...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sfârșitul bardului
O, lăsați să-mi plâng amarul
Cu care-negrita soartă
Mi-a umplut din plin paharul!
Mă lăsați cu viața-mi moartă!
Mi-ar fi de folos vreodată
Mângâieri prietenoase,
Când un vis e viața toată
Cu fantasme sperioase?
Voi legați sunteți de dânsa,
Eu demult m-am dezlegat,
Viața aripile strâns-a,
Iar de mine a uitat...
Amintiri căzute-n zgura
Nopții veșnic neguroasă,
În abis întind custura,
Haina vieții s-o descoasă.
[...] Citește tot
poezie clasică de Nicolae Martinescu din Brevi finietur... (1929)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniștea mea
Liniștea mea este un cordon de lacrimi și suferințe...
Cețurile îmi acoperă nemurirea
Cu frunze de salcie și cu tăcerea privirii tale.
Dacă ți-aș prelungi iubirea spre plus infinit,
Te-aș cunoaște cu adevărat în inima mea.
Te-aș sorbi prin curgerea sângelui meu.
Rubinie ca un apus...
Dar umbrele visului tău
Lenevesc în palma mea cafenie.
Nopțile cu aromă de cafea
Mi-au împrumutat zbuciumul...
De acum ești semnul de întrebare
Răsturnat de cutremurul sentimentelor.
Nu fugi!
Faci aprte din mine...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ma intelegi
În ochii mei acuma nimic nu are preț
Ca taina ce ascunde a tale frumuseți;
Căci pentru care altă minune decât tine
Mi-aș risipi o viață de cugetări senine
Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind,
Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind,
În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec,
Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec.
......................
Și azi când a mea minte, a farmecului roabă,
Din orișice durere îți face o podoabă,
Și când răsai nainte-mi ca marmura de clară,
Când ochiul tău cel mândru străluce în afară,
Întunecând privirea-mi, de nu pot să văd încă
Ce-adânc trecut de gânduri e-n noaptea lui adâncă,
Azi când a mea iubire e-atâta de curată
Ca farmecul de care tu ești împresurată,
Ca setea cea eternă ce-o au dupăolaltă
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fisură
Fii atent cum bate soare:
Peste case,
Peste oase.
Își ia toamna la plimbare
Și se-ntinde
Și se-aprinde
Printre frunze,
Nepătrunse -
În visare.
Fii atent cum suflă vânt:
Peste dom,
Peste om.
Se ascute din pământ
Și se plimbă
Și se schimbă
Printre buze
Mai obtuze -
n legământ.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Echipa de selecție
dormeam
în vis luna avea forma literei C
s-a auzit un zgomot
zâmbeam și luptam să mă trezesc din paralizie
noroc cu substanța reticulată
dreapta ridica mâna stângă
în picioare greu strigam motănelul
poate a fost cutremur mi-am zis
năucă atingeam pielea sufletului
și prin geamul din lumina nopții
vedeam fericirea ca pe un drum
un tremur ușor
moartea a fost sigur a spus gândul de pe scaun
și-am coborât la parter sprijinită într-un copac
după o vreme am adormit pe pervazul ferestrei
nu-mi era frică decât de rug și portocali
a mai venit o dată nu a avut loc
i-am auzit tălpile îndepărtându-se
și vocea moale cum recita un text cursiv
[...] Citește tot
poezie de Ileana Popescu Bâldea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul
Pe cărare de poveste
Vin în minte rânduri, rânduri,
Amintiri de mult uitate,
Îngropate printre gânduri,
Picură încet ca mierea
Lacrimi de argint în mine
Fine cum e adierea
Ziua trece, noaptea vine...
Nerostitele cuvinte
Ale tale, ale mele
Scânteiază-n depărtare
Licurici din praf de stele.
Liniștea mă împresoară
Mă învăluie-n lumină
Strălucirea ei în noapte
Fac cuvintele să vină.
[...] Citește tot
poezie de Constantino Amarande (22 martie 2013)
Adăugat de Constantino Amarande
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când stau
Când stai așa privind de sus
Spre lumea asta toată
Îmi vine-un început de gând
Că nu voi mai pleca nicicând
Chiar de voi stărui plângând
Să plec, n-o să se poată.
Când stai așa privind la cer
Și mă cutremur toată
Îmi vine-n minte un cuvânt
Că încă-o dată pe pământ
Să stau atât de mult să-Ți cânt
Nicicând n-o să se poată.
Când stau așa și Te privesc
În rugăciune toată
Când pleoapele Ți s-au închis
Îmi vine-n minte ca-ntr-un vis
Ca-atât de mult cât Te-am ucis
Nicicând n-o să se poată.
[...] Citește tot
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Albastru 23" de Violetta Petre
Uneori mă trezesc dintr-un vis pământean
Și plutesc în derivă, pe-o epavă-n ocean,
Sunt o tânără sclavă, aruncată pe-un pat,
În sordida cabină, de vestitul pirat.
Mă dezbracă c-o mână, mă cutremur de frig,
Ce-a de-a doua-i lipsește, are-n loc un cârlig,
Isi dă jos pantalonii și observ cu umor,
Că un ciot de stejar e al doilea picior.
Mă priveste sălbatic, și scrâșnind din măsele,
N-are-un ochi, ci o bandă fabricată din piele,
N-are dinți, în ureche are urme de-alice,
Iar pe scalp, o mulțime de mai vechi cicatrice.
Este gol și-a venit mai aproape un pic,
L-a lovit și o schijă, chiar mai jos de buric,
Și acuma sunt calmă, e un tip expirat,..
Ne jucăm de-a prințesa și bărbatul pirat!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când crivățul cu iarna...
Când crivățul cu iarna din nord vine în spate
Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late,
Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern,
Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern...
Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,
S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră,
Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești,
Să cuget basme mândre, poetice povești.
Pe jos să șadă fete pe țolul așternut,
Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume,
Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume,
Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud.
Orlogiul să sune un greier amorțit
Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,
Să văd roze de aur și sărutări aprinse
În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit,
Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cutremure și visare, adresa este: