Poezii despre epigrame și viață, pagina 2
Doină în vremi de moină
Din Dubai și pân' la Tisa
Tot bogatul plânsu-mi-s-a
Că, în timp ce-s numai drame,
Unii scrie epigrame!
Să le fie, deci, rușine,
Dar, să deie totul bine,
Eu le recomand, cu stil,
Toți să scrie ca Eschil!
Toți să cânte-același ton,
Sacadat, în ritm cazon,
Și, gândind ca Empedocle,
Toți să scrie ca Sofocle!
Azi, când lumea e în criză
Și privim, sfioși, la priză,
Parcă e mai dulce-n blide,
Plânsul lui Euripide!
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua care urcă
Maestre, pe pământ a pierit o stea...
S-a risipit în lumină.
Acolo, sus, s-a amestecat cu îngerii și a încolțit.
Dându-se-n dar divinului
Ca o mireasă pe care
Vălul de doliu a acoperit-o tăcut.
Aici ai rămas amintire
Zămislită din lut.
Acolo ești altar stelelor, lumină și scut.
Aici ai fost flacără, cumpănă și zid și amnar.
Azi veșnicia te adăpostește viață fără hotar.
Te vei reîntrupa, oare, vreodată,-n atom?
Pe chipul de om împietrit,
Lacrimi și flori își dorm somnul de veci.
Tu, printre suflete treci,
Un pas despicând hotarele vieții.
Te-așteaptă mormintele reci...
Fotografia uitării se dezintegrează și piere.
Dar sălăsluiești, încărcat de mistere,
În sufletul nostru de-acum.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă C.E.O
În " Cugetul", stimați colegi,
Se scriu pamflete, epigrame,
Că poți să râzi zile întregi
Dar... râsul nu ține de foame.
C-am hotărât să ne-ntrunim
Odată-n lună, e ușor.
Mai punem și de o lansare
Și nu ne e stomacul gol.
În " Cugetul", stimați colegi,
Mă simt cu mult mai norocoasă
Și răsfățată. Ore-ntregi
Aș sta, n-aș mai pleca acasă.
Mai cântă mațul tricolorul,
Scade adesea glicemia,
Dar în umor stă viitorul
Cât vom trăi în România.
Se scriu pamflete, epigrame,
Cu spada lor ne duelăm,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cronică rimată la "Serpentinele umorului" de Sorin George Vidoe
Când eram tânăr, Sorine,
Eram CFR-ist, ca tine.
Fetele să ne ia seama,
Cochetam cu epigrama.
Plecasem pe drum decis
Să fiu cât mai productiv.
Însă tata m-a demis...
Nu s-a-nscris la Colectiv.
Tu-mi aderași la "Păcală",
Adevăr necontestat
Și n-a fost doar vorbă goală,
În Craiova, Calafat...
Ai apelat la Aloe,
Ca o plantă genială
Și-ai rămas acest Vidoe,
Ce-i "bolnav" de epigramă!
Când la "Epitaf" gândești
Doar Vidoe'n Sfânta Cruce
Nu-i drept să-i dezmoștenești,
Sorin, George-i tare dulce.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cronică rimată la cartea "Stanca" în... "Calea Lactee", de Cornelia (Stăncuț) Georgescu
Adolescența-i primăvara vieții,
Când ploi călduțe cad în ropot,
Cu farmec și elanul tinereții,
Vremea "hormonilor" să dea în clocot.
Tinere cochete și gălăgioase
Se-ntrec în modă, care mai de care,
Să fie-n tot provocatoare
Și din frumoase, mai frumoase,
Tot mai preocupate-n vreme
La dedesupturi cât mai fine,
De rujuri, farduri, gene și sprâncene,
Dorind să fie la-nălțime,
De prin licee s-au decis
Spre modeling, la cânt și joc,
Cum fiecare se vrea "miss"
Poate-or găsi har și noroc.
Doar autoarea "Stanca" în... "Calea Lactee"
În modestie, simplitatea-i ne-ntrecută
Și-a pus în gând altă idee:
Vrea reduta cărții cucerită!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre epigrame și viață, adresa este: