Poezii despre femei și încălțăminte, pagina 2
Să nu ignor
nimeni n-a spus că Dumnezeu este femeie
și-atunci n-am să știu dacă în ochii lui există
acele lucruri mărunte care dau în dragoste
acei pantofi
toate acele ironii pe care nu le regreți niciodată
și-am să mai spun iar
și-atât
de-aproape!
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șobolanul
Femeia aia de-acolo e de-acum pe moarte
Picioarele de plumb nu mai pot s-o poarte;
Motanu-i umblă lela după pisici nerușinate
Și nu va reveni acasă-n această noapte.
Într-o bodegă soțul bea cu niște matracuci
Iar fata ei tocmai face unui soldat ochi dulci;
Feciorul se distrează șicanând păgân
Ore la rând un biet cizmar olog, bătrân.
Acum cu dinții mei tari ca pietrele de moară
Îi voi roade-un obraz, înainte ca să moară:
Când soțul, fiica și fiul se întorc acasă
Vor vedea numaidecât cine-i stăpân în casă.
poezie clasică de W.H. Davies, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilema soldatului
femeia lui era frumoasă
ca un final de luptă
fără învinși, învingători
fără drapele trase
pe cranii de cai
fantasma lui purta pantofi
cu tocuri verzi, înalte
cât arborii sequoia
și-un șal alb
pe umerii-i timizi
de înger fără aripi
neprigonite uitări
cădeau peste ea
și-n frunte de mesteceni
sfâșiați de un dor ancestral
iubita lui era dilema
chiar îngerul din el
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minte-mă că sunt vultur
Sculptez cuvântul
așa cum cred că trebuie iubită femeia
un gest dulce
o privire admirativă spre tocul ei
înfipt în inima mea
întinsă pelerină de toreador
un parfum ce -mi ocupă toate cămările simțurilor
și atunci când vreau să uit...
Sculptez cuvântul meu de poet
după forma ta de chitară
înflorită vibrată
între nopți când ninge tandru.
Cuvântul nu știe să mintă ca tine
hai femeie minte-mă că sunt vultur
și vultur sunt
atingând mereu piciorul Evei
coasta lui Adam
și spurcatul de șarpe
care m-a lăsat să te văd goală
până în suflet.
[...] Citește tot
poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Ramona Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Purtător de cuvânt"
Cândva, bombeul de pantof,
Era în vogă, dar acum,
Pe la femei, ca un parfum,
E cel de fund, un mare of
Rotund, bombat ca un cartof,
Când el e afișat în drum
Inteligența-i toată scrum,
"Bogat" de-l vezi precum un grof
Și-o tipă când s-a prezentat,
Se-ntoarse într-un fel anume
Spre-a zice fundul ei bombat,
Jurând că nu e loc de glume:
- Am fost de ea abilitat,
S-o reprezint cu cinste-n lume!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La un colț de stradă-ngustă
La un colț de stradă-ngustă
Printre atâția trecători,
O femeie mai în vârstă
Vindea buchete de flori.
Avea ochii înlăcrimați
Părul alb, privirea blândă,
Pantofii decolorați
Și o rochie veche, ruptă.
Era în genunchi bătrâna
Parcă se ruga la sfinți,
Întinzându-și tristă mâna
Trecătorilor grăbiți.
Mulți treceau nepăsători
Nimeni nu lua o floare,
Pe cer norii călători
Se strângeau vestind a ploaie.
Era început de toamnă
[...] Citește tot
poezie de Dorin Dumitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partea mea de iubire
în partea mea de iubire
de pe trotuarul de vis-a-vis
a parcat un tir cu pocale
de cristal sinucis. și a
cum femeia desculță aleargă
după o pereche de tocuri
zăpada e-o maioneză (?!) din... mu(l)te
fire putrezite de iarbă
și se taie-ntre degete.
anul nou cu iubire s
a strecurat în mesaje
patul lui procust e gol -
scârțâie sub masaje...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești băiatul
care umblă în mâini
întotdeauna în mâini
mergeai după femeia cu cizme mari
o dată te-am văzut
în picioare în frizeria tatălui tău
și nu te-am recunoscut
am stat de vorbă de trei ori
tot în mâini erai
lumea era convinsă că ești un copil nebun
vorbeai fără chef spuneai
bancuri despre cei de stânga
când nu umblai în mâini
nu te recunoștea nimeni
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul dimineților
tulburi trage o ochiadă spre femeia
ce lasă o dâră fină de parfum
în graba ei pe tocuri nefiresc de mari
după ce noaptea și-a ascuțit ghearele
fără milă pe pielea tânărului iubit
poetul dimineților disperate trage
cafeaua sub nasul ce simte aroma
toamnei ce vine din parc
purtată de un vânt ce se-nvârte
fără rost prin părul ruginit al vecinei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-ai plecat?
De ce-ai plecat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai,
Prin munții cu păduri de brad,
Oricine-ar fi - femeie sau bărbat -
Potecile te duc spre Iad,
Și nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?...
De ce-ai plecat
Cu vântu-n părul tău vâlvoi,
Când nici un glas nu te-a chemat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai
Potecile sunt încă pline de noroi?...
De ce-ai plecat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai
E luna primului păcat -
Păcatul care dintr-o glumă
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Cartea "CD Coringent la limba romana" de Ion Minulescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre femei și încălțăminte, adresa este: