Poezii despre frică și handicap, pagina 2
#
termenele de valabilitate ale medicamentelor au expirat
un semn că acum ești singură alături de ceilalți oameni singuri
am înghițit ultima pastila contraceptivă în timp ce lumea era
liniștită și făcea copii pe bandă rulantă
nu sunt o mamă bună am lăsat copiii să zboare lipsiți de apărare
ca pe niște păsări roșii fiecare cu câte o rană micuță pe piept
nici alte mame nu sunt bune și-au lăsat copiii să moară și-au lăsat copiii să
trăiască cu handicapuri severe
așa a fost mama mea care m-a lăsat să trăiesc undeva în acest colț uitat de lume
înghit praful nociv în fiecare zi și încă supraviețuiesc
încă alerg ca și cum aș fi o fetiță pe pajiști întinse
fuga a devenit o necesitate în orice moment în care soarele purulent
mă sufocă cu strălucirea lui
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moarte la patruzeci de grade
Etilică mireasmă duhoare în împrejur
Și-un luciu de inox din ochi lichizi răzbate...
Pe-un roșu de fundal de-obraji, cu glasul dur
C-o răgușeală aiurea pășește, dă-nspre spate.
E slab cu burta-i mare sub pulover ca un bol
Și mâini sticloase anină neritmic, în balans...
Vorbește fără noimă se adresând în gol
Și drumu-i labirint, nicicum de vreun avans.
Încearcă tulburat câte o plesanterie
C-un râs ce nu-i al lui, se legănând din cap,
Dar nu-i răspunde nimeni; privit cu dușmănie
Se întoarce iar în drumu-i c-un gest de handicap.
Nici dinții nu-i mai are pe toți, e știrb în față
La locul de pahar și filtrul de țigară
Ce-o ține nesfârșit pe buza-i ruptă, creață,
Se îmbătând din fum și scrumul tras pe nară.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu am strigat în gura mare, eu am scris...
Eu, nu mi-am strigat în gura mare fericirea nebună,
atunci când îmi clocotea în pieptul tânăr gata să-l rupă,
de frică să nu mi-o deoache oamenii răutăcioși,
dar am imortalizat-o în cuvinte simple,
pentru voi, ce-i care mă înțelegeți cu adevărat.
Pentru că, rucsacul iubirii oricât ar fi de greu,
merită cărat în spate toată viața.
Nici durerile sufletului nu mi le-am strigat în gura mare,
deși tare aș fi vrut să o fac, ca să-l scap de poverile lui,
dar m-am bazat pe credință,
toiagul de sprijin al oricărui handicap.
Apoi mi-am zis:
oare, cui îi pasă de zbuciumul meu sufletesc, cu adevărat?
Cui, să mă plâng? Mai bine scriu...
Durerea altuia este cea mai ușoară durere,
pentru că nu o simte decât cel care o are.
Nici singurătatea firii sau ura împotriva viselor neîmplinite,
nu le-am strigat în gura mare,
de frică să nu par excentrică în fața oamenilor,
care abia așteaptă să mă etichiteze,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (22 februarie 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Încurajările unui viitor bunic
Fetița mea așteaptă un copil
Și-aș vrea să-i spun de-acum, ca ea să știe
Că-s bucuros de asta și doresc
Să-l țin în brațe când e mic, fragil,
De va dori să mi-l aducă mie
Pe nepoțel să-l cresc.
Sugar fiind, va sta-n pătuț frumos,
Legat, normal, căci eu n-aș vrea să cadă,
Să capete cumva vreun handicap,
Că și eu am căzut, dar, norocos,
Am doar un semn ce-i singura dovadă
Că sunt căzut în cap.
Ea o să-și vadă de serviciul ei,
O știu cum e: și ea, ca orice mamă,
Iar laptele, mai știu cum l-am tot dat
Cu biberonul la copiii mei:
Nu s-a-ntâmplat nicând să fie-o dramă
De-a fost puțin stricat.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândrețe de faliți
N-ar trebui pe nimeni să supăr, să rănesc,
Căci doar părerea, sincer, pe drept îmi spun, exprim,
Ca unul ce fac parte de-un loc, ce-i zic "trăiesc";
Cu ce-mi numesc popor, cu proștii lui, cu Prim...
Îmi laud sursa firii, chiar laude îmi aduc
Cu ce mă cred mai bun, util și educat.
Dar mă izbesc de exemple -că nu sunt singur, cuc-
Ce-o lume întreagă vede și n-am; ce-am handicap!?
M-ascund timid, cu teamă -din bunul simț, rușine-
De snobii narcisiști ce stăpânesc azi țară
Și mint, se mint pe ei, sau cred chiar proștii- bine,
Gogoși; c-am fi frumoșii, deștepții!?... Ne declară!
Cum de prostime e multă de-a fi majoritate
Ca să-și aleagă boii neduși la școli, pungașii,
Să îi conducă în "falnici", plini de imbecilitate,
La vindere de țară, făr' judecăți?... Ei, lașii!?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voci de la Cernobîl
Erau acolo, norul negru și ploaia grea.
Băltoace galbene și verzi, ca și cum cineva turnase vopsea-n ele.
Spuneau că e praful de pe flori. Bunica ne-a obligat să stăm în beci.
Ea s-a așezat în genunchi și s-a rugat.
Și ne-a cerut să ne rugăm și noi. "Rugați-vă! E sfârșitul lumii.
E pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele noastre."
Fratele meu avea opt ani, iar eu șase.
Am început să ne amintim păcatele.
El a spart borcanul cu gem de zmeură,
iar eu nu i-am spus mamei că mi-am prins rochița cea nouă
în gard și că am rupt-o. Am ascuns-o în debara.
*
Au venit după noi soldați în mașini. Credeam c-a început războiul.
Ei spuneau astfel de cuvinte: " dezactivare," "izotopi."
Un soldat voia să prindă o pisică.
Un dozimetru pus pe pisică făcea ca un automat: clic-clic.
Un băiat și-o fată urmăreau și ei pisica.
Băiatul era liniștit, dar fata plângea întruna, " Nu le-o dau!"
[...] Citește tot
poezie de Svetlana Alexievici, premiul Nobel pentru literatu din Corul copiilor (extrase), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurt
Scurt, concis și mult profund
e curat ca un coșar,
gândul domnului Einhund
ne influențează rar.
Că-i precis, n-am îndoieli,
cu morala e mai slab,
discobolii-n carusel
îl salută ca pe-un ștab.
Personaj animalier
știe a vorbi romand,
are zilnic caracter,
disconfort & redundant.
Cu umorul stă perfect,
ce gândește e invers,
el răspunde la obiect,
joacă șah în stilul pers.
Nici defuncții nu-s iertați,
fiecare-i cu păcat,
din orbite ochii-i dați
când vă spune ce-a aflat.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frică și handicap, adresa este: