glezne şi inimă

Iarbă

Iunie este
Verde poveste.
Iures sporeşte.
Iarba mai creşte.

Ziua a şasea,
Sâmbăta ierbii.
Creşte mătasea,
N-o calcă cerbii.

Cresc ale ierbii
Fire albastre
Pân la-nălţimea
Inimii noastre.

Asta-i măsura,
Pune natura
Luncilor margini,
Lege-n paragini.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să-i arăt

că nu mă tem şi cu inima
bătând step mă îndrept
spre pat şi îmi trec degetul
peste glezna ei goală

loveşte cu piciorul şi înjură
stă în umbră ferindu-se
de soarele care frige disperat
apoi cerul se întunecă
şi ea se răsuceşte muşcând
buzele cu privirea ucigătoare

îndrăznesc s-o ating cu un deget
urmându-i linia umărului
până la încheietura mâinii
este metoda mea preferată
de a-mi face rău când vreau

rămâne tăcută şi simt că sunt
în siguranţă când văd un mic

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijlocind curcubeie

eu spun
să ne facem nevăzuţi
într-o şoaptă
de forma pământului
cu buzele maci
şi genele iarbă
pe gleznele
apelor curgătoare

tu spui că
până în inima soarelui
treptele pavoazate
cu lumină
şterg paşii
amintirilor durute
acolo ne aşteaptă
cheia poarta
cerul raiul

hai să batem palma

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trilogie

azi scriu cu raze un poem de suflet
lumini jucăuşe se-ntind pe coala albă
atâtea splendori am strâns prin umblet
le arăt lumii înşirate în salbă.

un zbor de fluturi am tatuat pe cord
emoţii curcubeice alunecă în glezne
culorile iubirii topesc hain fiord
umplu cu frumuseţe abisuri şi bezne.

nu mă cert cu norii nu mă cert cu vântul
răcoresc pământul când arşiţa e mare
eu m-am legat de cer şi îi ofer cuvântul
diamant de spirit factor de alinare.

mi-am dat inima iubirii bate în magic ritm
Cronos îmi este prieten cu sacru algoritm.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paşii tăi

din glezna ta răsare codrul,
din ochii tăi nemărginitul,
din sânii tăi răsare dorul,
din inimă răsare mitul.

pasul tău e printre ierburi
un şarpesc dor legănat,
pasul tău de domnişoară,
ce se lasă greu vânat.

trupul tău de argint viu
pare-o aură cerească,
l-aş fura pe-un bidiviu
în caleaşcă împăratească.

din văzduh îţi fur privirea,
ochii cu lumina lor
şi cu ei nemărginirea
şi-aş fugi cu tine-n zbor...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (18 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnobilând iubirea

Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în braţele Domnului.

Tu îmi priveşti inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.

Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorţii din coji de pământ?

Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.

Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptaţi de o floare.

Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din noapte mi-am făcut cunună

Din clipa când te-am cunoscut
din noapte mi-am făcut cunună
şi-am încrustat în ea
turcoaze şi safire,
stelele de pe cer le-am înşirat
ca perle si doru'-n colier.
Cu margaretele câmpului
mi-am împletit gleznele
în brăţări înflorite, şi...
cu florile câmpului,
cu adierile vântului
şi cu toate visele inimii
mi-am umplut braţele...
că-n acest fel vreau să te aştept,
iar dacă vii - o veşnicie-n viaţă
vreau să te păstrez!

poezie de Maria Grosu
Adăugat de Nicoleta Ilade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin mine trec fluturi

Ea era sortită să-mi fie umbră,
gleznă subţire cu pulpa sonoră,
rotulă în fiecare cuvânt.

Se căţăra pe ploi
ca să înverzească pământul,
totul să înflorească.

De bucurie eu
o priveam ca pe-o minune
întinsă peste lume.

Strălucea mai mult decât e posibil
în ochii miraţi
şi nu observa nimic deosebit
la privitori.

Prin mine trec fluturi,
neoprite invazii
ca şi literele arzând

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (6 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am căzut dar mă voi ridica

Ce-aveţi cu mine toţi, de mă priviţi aşa?!
Da, am căzut,... dar mă voi ridica!
Încă mai port în mine harul şi divinul
Deşi m-a îngenunchiat atât de rău destinul...

Nu plângeţi păsări şi îngeri azurii!
Ştiu, am căzut, dar îmi voi reveni.
Prin glezne, din strămoşi, cresc rădăcini
Şi-îmbobocesc iar trandafirii printre spini...

E undeva o geană de-albastru început?
Altă speranţă naşte în sufletu-mi tăcut...
Sfărâm în palme ţărâna creatoare
Să ştie că exist deşi încă mă doare

Şi mă avânt cu fruntea încrezător spre cer.
Ştiu, am căzut,... Ce-i inimă? Da, sper...!
Amurgul îmbracă totul în haină violet;
În mine, soarele răsare încet, încet,...

poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul inimii

Mai scuteşte-mă cu ştiinţa ta, Herr Doktor.
Nu prea îmi ţine de cald.

Îmi spui că am inima încă bolnavă.
Ar trebui să-mi arăţi mai mult respect!

Tu, cu unsuroasele tale tuburi de drenaj.
Tu, cu cablurile şi electrozii tăi

prinşi de gleznele şi de încheieturile mele,
drenând acest piept biologic.

Cu aparatele tale pline de zigzaguri,
urcând şi coborând asemeni graficelor de la bursă.

Cedează-mi cheia Phi Beta de care faci atâta caz
şi o să-mi fac coroană de aur pentru un molar.

O să caut o lipitoare, dacă-ţi face plăcere,
şi o să-mi confecţionez un apendice perfect.

[...] Citeşte tot

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!