Poezii despre lupi și sânge, pagina 2
Cuvântul
Ceea ce se află în cuvânt
se află și în carne,
în ferocitatea lupului,
în respirația după amiezii.
Ceea ce se află în vin
în seara asta se află și în vine,
o încrengătură care ține
molia, cuibul și lâna împreună.
Este râsetul pe care
îl scoate apa râului,
este în abisul care-l uimește
pe Narcis, privirea lui.
Cuvintele dau formă reticenței
zorilor și tuturor ruinelor acestora,
dansează pe rune străvechi și prin noroi,
prin foc și pulbere,
destin și sânge.
poezie de Salgado Maranhăo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul din mine
Pe albul nesfârșit in noapte
Umblu de dor hăituit și aud
Cântec de zurgălăi, iar asud...
Alergând după calde șoapte
Trase de doi armasari negri
Cu stele in coame împletite
Aruncând praf de stele-n copite
De se vede dincolo de zări
Iar tu in cojoc ațipită
Dormi visând basme liniștită
Si dintr-o dată lupii în haită
Te trezesc, privindu-i speriată
Tragi de hățuri si caii zboară
Inspre lună iubito, iară
Cu sania albastră aurită
Lasându-mi in piept o gheară
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupii
lupii sunt alte viziuni
ale minții mele
adânc străpunsă
de foamea iernii
nimic la voia-ntămplării
nimic mai pur ca această
zăpadă murdară din ochii lor
nimic
simt teamă și febră de sânge
în chiar pașii mei umili pe această planetă
când inima mea îndrăgostită de cer
se dă ofrandă colților albi
ce nu pot sfârteca nimic înghețat
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durere
Simt doruri viscolindu-mi iubirea
și clipele lăsate de la Dumnezeu
catargele-n porturi anunță sosire,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri cum bat aprig în tâmple
vârcolacii se zbat în sângele meu,
vagoane de visuri vin să ma ducă,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri sfârtecând dăruirea
și viața aleargă pe drum teleleu,
fluierul cântă grăbindu-mi albirea,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri cum ard - văpăi peste trup
și crapă o soartă peste sufletul meu
iar tu ești departe de galbenul lup,
dar e aproape de mine mereu.
poezie de Nicu Petria (mai 2009)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâns pentru Alexandra
Tăcere, țipăt, apoi iar tăcere...
Se-amestecă cu sângele și piere
Un suflet care s-ar fi bucurat
Dacă în calea lui n-ar fi aflat
Un om cu chip de fiară, un bastard,
În care diavoli se-ntrunesc și ard.
Doamne, de ce atâta nedreptate
A azvârlit un trup plăpând spre moarte?!
Un lup flămând în ghena morții-aruncă
Trupuri de îngeri... oh, ce rană-adâncă!
E plâns de inimi... Doamne, dă-i pedeapsă:
"Lumina zilei să n-o mai primească!".
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Pentru suprema seminție umană,
Pentru sonora glorie din veacuri viitoare,
Eu am fost lipsit de cupă la al străbunilor ospăț,
Și de veselie lipsit, și de onoare.
Pe umeri mi se aruncă câinele-lup,
Dar după sânge eu nu sunt lup peste vreme:
Mai bine, ca pe o căciulă, mă băgați în mâneca
Șubei fierbinți din stepe siberiene...
Ca să nu văd nici fricoși, nici noroi vâscos.
Nici însângerate coaste în roate;
Ca să-mi lumineze, argintiu, noaptea vulpi polare,
În ale lor primordiale frumuseți codate.
Du-mă în noapte, unde curge Enisei
Și pinul ajunge până la stele lucide,
Pentru că, după sânge, eu nu-s lup peste vreme
Și pe mine doar cel egal mie mă va ucide.
poezie clasică de Osip Mandelștam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1935), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate se sting
Toate se sting, se decolorează, amestecate iau forme noi,
Vântul cără nisip, îl așază peste orașe, croiește
Estuare și dune. Straturi moarte, straturi vii,
Femelele nasc pui, turme; masculii
Se însângerează unii pe alții. Din sămânța mirositoare
Se înalță vietăți, împânzesc câmpul,
Oceanul și cerul. Carne și pene, oase și ochi,
Care devorează lumina, care pipăie prada,
O lume organică plutind pe apă, lipindu-se de pământ,
Înfigându-și gheara în stâncă. Clipa arde,
Își lasă cenușa ei orbitoare, se primenește,
Din putreziciune crește lotusul uriaș, forța lui
Se simte o mie de leghe. Cu coapsele ei
Lupoaica întâmpină dimineața, lingând puiul,
Pământul scoate aburi, gâlgâie de ape freatice,
De rădăcini, de metale. Inima bate abia auzită,
Împinge sângele, ține moartea la depărtare,
Apoi se oprește; cade în gol, în abisul
Negru și rece.
poezie de Mircea Florin Șandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând vânat de lupi
Mi-e gândul legat de un mânz nechezând,
Alergând aiurea prin mine,
Copita scânteie, în vânt spulberând
Cuvintele reci, cabotine,
Și frântă e puntea spre tine.
Se sfarmă-ntre pietre chiar mâna mea dreaptă,
În sângele meu înmoi pana,
Fără folos trupul meu mai așteaptă
Din mână străină coroana
Și inimii-n dragoste, hrana.
Mă-nghite pădurea cu vinete căi
Și lupii stau negri la pândă,
Când urletul lor se aude prin văi
Și tabără gloata flămândă
Mă plec lângă mânz, sub osândă.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine sunt?
Îti spun
dar lasă-mă să trec
de cuibul lupilor
înfometați de sânge
de caii burlaci
ce nechează căutându-și perechea
strivind comori sub copitele
potcovite în bătaia lunii
sunt
femeia tăcere
fur straiul Nemirei
la căderea zăpezilor
pentru balul de la sfârșitul lumii
sunt femeia ciudată
îmi vindec rănile
ascultând
jalea din plânsul ploii
[...] Citește tot
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupii
Nimic nu mă face să fiu în siguranță
legi sunt, dar nimeni nu le respectă
și cei sus puși cad în funcție de conjunctură,
ceilalți opozanți se hrănesc la fiecare pradă,
trăiesc într-o lume bolnavă
care macină deopotrivă și bine și rău.
Printre întâmplări se nasc lupte, răfuieli
ca într-o haită de lupi.
Orice câștig este provizoriu,
cine știe când îți vine rândul la eșafod
și ce miros de sânge se adulmecă
de către cei ce așteaptă la colț
și sunt atâtea colțuri
că nu le putem niciodată descifra.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lupi și sânge, adresa este: