Poezii despre lupi și sânge
poezii despre lupi și sânge.
Întâmpinare
Vă primesc pe toți cu brațele deschise.
Veniți oameni, veniți stânjenei,
veniți vise, veniți lupi.
Fiecăruia dintre voi vă trebuie altceva, știu,
pentru voi mă pot face pământ,
râu cu dinți feciorelnici sau pradă.
Pe toți am ajuns să vă înțeleg,
vă trebuie tuturor hrană.
Din sângele meu se adapă bujorul sărbătoresc
și limba lupului roșcovană sclipind.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urmări
Lup după lup după ea
vânătorul după armă după glonte
plângea
în amonte.
El după cal după cal
după ea după inimă după sânge
în aval
un om ridica din umeri...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coborau zăpezile-n câmpii
Aripi s-au frânt
în zbor împietrit
lupii în stână
se trage la sorți,
sub cruce se așează
mielul cel alb.
Sângele cald
strigă spre cer,
odată cu El
coborau zăpezile-n câmpii.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de mine
dincolo de mine este o haită de lupi -
ceasornic al tristeților,
urlet adânc nu la lună,
ci la hăul din oameni
am crezut că vântul
e un crai desculț de durere
dar nu!
m-am înșelat
vântul e doar o moașă bătrână
ce urzește chinurile facerii
la gura peșterii
cristelnițe cu urlete prelungi
botează-n mine
cascade de lacrimi
și slove de sânge
la gura peșterii
dincolo de mine
vântul e mesagerul lupilor
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-acopăr
Te-acopăr, iubito, cu trupul
În camera noastră de vis,
În sângele meu aud lupul
Cum urlă-n pădure deschis.
Te-acopăr, iubito, cu frunze
În noaptea cu lună și stele
Te sărut cu iubire pe buze,
Și pe sânii înfloriți de mărgele.
Te-acopăr, iubito, cu soare
Și nimeni nu știe de noi,
Doar apa ce curge-n izvoare,
Și iarba de-aici, din zăvoi.
poezie de Nicu Petria (18 septembrie 2012)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou de iarnă
Ninge grozav pe câmp la abator
Si sânge cald se scruge pe canal;
Plină-i zăpada de sânge animal --
Si ninge mereu pe un trist patinor...
E albul aprins de sânge închegat,
Si corbii se plimbă prin sânge... și sug;
Dar ceasu-i târziu... în zări corbii fug
Pe câmp, la abator, s-a înnoptat.
Ninge mereu în zarea-nnoptată...
Si-acum când geamuri triste se aprind
Spre abator vin lupii licărind.
-- Iubito, sunt eu la ușa înghețată...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În răsărit
Sălbatecelor orgi ale viscolului
Se asemuie întunecata mânie a poporului,
Talazul purpuriu al bătăliei,
Al stelelor desfrunzite.
Cu sprâncenele strivite și brațe de argint
Noaptea face semne soldaților muribunzi.
În umbra frasinului întomnat
Suspină duhurile răpușilor.
Pustietate de spini încinge orașul.
Luna gonește de pe trepte însângerate
Femeile îngrozite.
Lupi turbați s-au năputit pe poartă.
poezie clasică de Georg Trakl din Tânguirea mierlei (1969), traducere de Petre Stoica
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul
De-o vreme locuiește-n mine-un lup.
Nu-mi mai amintesc cu câți viței, cu câte oi l-am hrănit;
Dacă l-aș lipsi de-un prânz, ar hăuli înfometat
și mi-ar mușca și sfâșia carnea.
De ce țin un lup în mine
de ce mă căznesc să-l satur zi de zi,
inventând fel de fel de șiretlicuri cu pretenția că fac lucruri inteligente,
intonând om-mani-padme-hum în aflarea consolării?
Nu-l vreau pe-acest lup în mine,
dar nu cunosc nicio cale prin care l-aș putea ucide.
Îl las să-mi bea sângele și să-mi manânce carnea,
știind că așa îmi va lăsa oasele în pace.
poezie de Yang Zi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marele Lup
Marele Lup s-a făcut
Râu cu solzi de frunze,
Prin sângele meu
Plutesc maci și meduze.
Pe țigla iubirii
Răsare un astru,
Vorbele decapitează
Cerul albastru.
Tifonul sânilor tăi
Rana-nfășoară,
Marele Lup trece,
Miroase a ceară!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți la Zarcă
Șoapte putrede, nu voci,
Bezne înfiorătoare.
Ca-ntr-o baltă duhnitoare
Colcăim, bieți mormoloci.
Ce urși vin din peșteri reci
Și sub pașii grei ne calcă?
Dai un geamăt, strâmbi o falcă
Și adormi apoi pe veci.
Ca din haos, din abis,
Vântul sub zăbrele plânge;
Leșul lunii, plin de sânge,
Se rostogolește-n vis.
Stelele cu ochi de lup
Ies din văgăuni la pânde.
Haite de vampiri, flămânde,
Ne sug sângele din trup.
Ah, degeaba facem cruci
Să ne ocrotească Domnul,
Să nu ne mai fie somnul
Plin de șerpi și de năluci!
[...] Citește tot
poezie clasică de Ionel Zeană din Acești mari poeți mici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lupi și sânge, adresa este: