Poezii despre mere și noapte, pagina 2
Te-aștept
Te-aștept cu gând de ploaie și de dor,
te-aștept cu lacrimi blânde de izvor,
să-ți fiu iubire albă-n cânt de seară,
să-ți fiu pecete de uitare-n ceară.
Te-aștept pierdută pe cărări de Vis,
te-aștept lumină sfântă-n Paradis
să-ți fiu căderea florilor în cale,
să-ți fiu în glasul tău șoptit agale.
Te-aștept cu fir de busuioc în păr
te-aștept cu taina dragostei din măr
să-ți fiu o stea în noaptea de tăcere,
să-ți fiu mister în ochi și mângâiere.
poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor
Mi-e dor de oameni înțelepți,
Cinstiți și buni, de omenie,
De gospodari harnici și drepți,
De tata care doarme-n glie,
De mama care ne-a sădit
În suflete grădini de flori,
De cer aprins la răsărit,
Mi-e dor de frați și de surori,
Mi-e dor de mărul cel bătrân
Care rodește sub fereastră,
De nopți când adormeam în fân
Și de copilăria noastră,
De oameni blânzi ce m-au primit,
Punându-și sufletul pe masă,
Lângă colacul împletit.
Mi-e dor, mi-e tare dor de acasă.
poezie de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caii luminii
Să deshămăm în zori caii albi ai luminii
Și să-i ducem în luncile copilăriei din amintiri,
Pe limbile lor roșii să-nflorească ciulinii
Cu care-odată ne-am zgâriat în priviri.
Să pască-amintirile noastre fără de vină,
Din jgheabul inimii să bea lumină,
Să odihnească-n gânduri, fericiți.
Cai de lumină, deshămați de noapte,
Fug prin grădinile cu mere coapte
Visând la vremea când aveam părinți.
poezie de Traian Vasilcău din Regăsit în Cer (2009)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de iarnă
Requiem
Noaptea a nins peste câmp cu pământ
Tu unde ești, în ce gând?
Crengile zvelte si goale în bezne
dansează întruna...
Uite-le sănii, uite-le glezne.
Noaptea a nins peste câmp cu pământ
si crengile zvelte, si goale, cu luna
luneca negre si-aiurea, întruna
danseaza întruna
Tu unde esti?
În ce gând?
frunzele negre-ti cazură
cu țoatele, oarbe-n cautătură?
Ah, de-ar mai fi în adâncul schilav si urât
doar o creangă cu roadele pline,
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Tribuna", nr. 12, 22 martie 1957
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vrei
Cafea de zori să-mi fii
Răcoare de amiază
Vârtej în noapte
Lichior de șoaptă de cireașă coaptă
Cidru de coapse de mere tămâioase
Vin de sân roze
Paharul cuprins de buze
Secetoase de tine
Cub de gheață pieptului
Prelins de bucle
De vrei de nu vrei
Stăpână îmi ești...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am să-ți așez în păr...
Am să-ți așez în păr
Fărâme de primăvară
Din albe flori de măr
Ce-au înflorit prima oară
Și păsările-ți vor cânta
Nemaiauzite triluri
Se vor odihni în palma ta
Rătăcitorii fluturi
Iar stelele vor scăpăra
Lumini abia șoptite
Râul blând va tremura
Raze răvășind în noapte
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarbă de smarald
pășim prin iarba de smarald timorați
cu praf de spațiu-timp pe gene rare
pe brațe cu jerbe de flori arzătoare
din locuri cu meri roditori alungați
spre tronul nopții pășim fiecare
de soarele de dimineață trădați
pe plute purtate de valuri mânați
pe-aceeași apă cu dolii domoale
o flacără-n întuneric se-aprinde
nu-i capăt de drum ci speranță și vis
fum de lemn nobil și zvon de colinde
blândețea pe căi căutăm dinadins
să fie drumuri de pace spre paradis
ori vânt ce bate-n deșert spre niciunde
sonet de Gheorghe Holobaca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți de vis
Ocolesc inimi cu spini
Și te rog să te inchini
Cerului rodind minuni
Gând curat si oameni buni
Penetrez cu o idee
Smulg a sufletului cheie
Văd iubiri nevinovate
Flori de măr fragede-n carte
Adunând vers după vers
Simt intregul univers
Cum vibrează in făclie
Nopți de vis si poezie.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mesaj
Toamna blândă îți trimit mesager la ușa ta
Și soarele la zenit să te mângâie aș vrea!
Frunzele să-ți spună mut despre dragostea ce-ți port
Când aduse sunt de vânt în al vieții tale port.
Cu el, inima-mi aprinsă vine iarăși să topească
Flori de gheață-răvășite care vor să înflorească.
Tu, primește darul meu, ființa ce sunt și-am fost,
Ce-a avut un rost mereu și-acum parcă, n-are rost!
Blândă toamnă, dulce doamnă te trimit cu mere coapte
Către dorul meu, dorit și în zi și-n miez de noapte!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măr copt
Am desfăcut bucată cu bucată
Nevolnica mea viață de hoinar,
Oricum era să fie sfâșiată,
De n-ar fi fost iubirea ta, frunzar.
Și chiar în noaptea asta, când acoperi
Cu braț fierbinte umărul meu gol,
Din toate căile tu mă răscumperi
Și-nchei cu Universul protocol.
Știi ce? Pecetea să ne fie mărul,
Măr copt în prag de toamnă, aburind,
Siropul buzelor, dezmierdătorul,
Să copleșească-al trupurilor jind.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre mere și noapte, adresa este: