Poezii despre poezie și romantism, pagina 2
Valsând iubirea
Ardeau în ruguri crinii din priviri,
Și-n vals nocturn de grație divină,
Mi-ai dăruit banal trei trandafiri,
Să-ți scriu cu jar romantica terțină.
O întregire, dansândă -n focul viu,
De patimi și iubiri febrile,
Ne-a voalat nebunul dor târziu
Într-un fermecător ecou de mari suspine.
Și reveneam la versul, scris din crini
Și din polenul lor înmiresmat,
Să mai valsăm amorul, refăcut în chin,
Ce doare-n focul, aruncat peste uitat.
Ardeau în vals de flori săruturile albe
Și ne pierdeam în focul de poeme,
Ca două-nlăcrimate vise tandre,
Valsând iubirea, ce înnebunea devreme...
poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pecetluită
iubirea-i sigilată cu șapte peceți
să n-o atingă focul, mâini de dușmani
am fost mereu îndrăgostită de poeți
romantismul meu a crescut peste ani.
slove pentru suflet au lăsat în urmă
pasiuni de viață mult mărturisite
curajul fermecat care nu se curmă
sentimente și emoții cu miraj agonisite.
nouă vieți de-aș trăi aș iubi tot versul
căci cerul îl deschide cu litere de aur
iubirea lor intensă cuprinde universul
ilustrări de poveste le port ca pe-un tezaur.
poeții mi-au redat la tristețe reversul
camarazi de luptă cu a beznei balaur.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de toamnă
Seară, frig,
buletinul meteo aruncat la gunoi,
sentimente prăfuite,
ruginesc sub pătura de brumă,
Ducu Bertzi, cu glas ruginit
își tot cântă iubita
(pe unde-o fi?),
accident teribil pe DN 1,
a doua lună de șomaj tehnic,
frunze căzute în parcul de vizavi,
E toamnă fir-ar să fie,
s-a dus, ehee, septembrie,
gata cu romantismul boem,
iubesc, am curaj și mă tem,
spunea poetul
într-un acces de furie!
Va trece și toamna,
muri-va și iarna,
apoi vom curăța, grijuliu iarba
ți vom găsi, acolo, biete sentimente,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Țoanță din Templul devenirii noastre (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropi în tandem
- Azi plouă-ncet cu stropi mărunți și calzi
Peste cireșii ninși pe jumătate,
Meri'-nfloriți privesc parcă-s heralzi
Ce-și spală fața albă de păcate.
Pe streașina terasei, prinse-n joc,
Curg lacrimile ploi'-n rotocoale,
Eu le privesc și trag cerneală-n toc,
Aș scrie versuri pe albastre coale,
Ți le-aș trimite seara c-un poștaș,
Bătrân, dar să cunoască meserie,
Să-l ierți când o să-ți bată-n geam poznaș
Și-o să recite-a noastră poezie.
- Pe-aici doar vântul bate, niciun strop
De ploaie n-a căzut... Pe-această vreme
Trec orele-n psihoticul galop,
Iar nopțile mă deapănă pe gheme.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să fii poet
să fii romantic și să fii un martir,
să fii apatic și să fii în delir,
să fii rușinea încercată pe dos,
să fii degeaba și să fii cu folos.
să fii pervers din exces de pudoare,
să fii timid și să dai din picioare,
să fii creștin și să-njuri dumnezeii,
să fii dorința și chinul femeii.
să fii ascet și să umbli prin lume,
să fii sărac și cu multe volume,
să fii iubit și să fii împotrivă,
să fii frumos și urât deopotrivă.
să fii nebun și să-ți simți nebunia,
să fii damnat și să speri veșnicia,
să fii bolnav și să vrei să te doară,
să fii poet și poeții să moară.
poezie de Ionuț Caragea din Absența a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta cât am fost copii
Atâta cât am fost copii
Nu m-am gândit cum o s-arăți
Nici n-am visat cum o să fii
Și nici n-am bănuit ce poți.
Însă acum pe ne-așteptate
Noi ne-am trezit că am crescut
Și pot pretinde pe dreptate
Că-n totul azi te-am cunoscut.
În ceea ce privește fizic
Ești adorabilă statuie
Iar sufletește, pot să zic
Alta să te întreacă nu e.
Romantică, idealistă,
Sensibilă, inteligentă
Volubilă și optimistă
Iar pe deasupra și... poetă.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezie în blugi
tristețe nebună de mine să fugi
eu am fericirea zidită în rime
i-am dat lumii fantezie în blugi
adunând avere din emoțîi sublime.
moarte haină să mă lași în pace
gândurile mele ajung la luceferi
și romantismul meu este vivace
pe lacrimile mele să răsară nuferi.
în buzunare am vise argintii năuce
nu mi-am împrăștiat păcatele la popi
port versul în sânge ca pe o cruce
știu îi îndepărtează pe mizantropi.
sar peste noroiul adunat în gropi
trăirile mele sunt muguri de plopi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incantație
într-o lume plină de pure vibrații
eu rezonez cu poeți visători
cu elan emfatic exprim incantații
mă simt mereu atrasă de stele de sori.
mă contopesc cu romantismul magic
lupt împotriva întristărilor sumbre
complexul de valori este nostalgic
sclipiri în suflet să destrame umbre.
cuceresc timpul cu metode obiective
temperamentul meu e rampă de avânt
iubesc continuu- stări semnificative
le zămislesc în versuri și în cânt.
doruri și speranțe sunt comunicative
lumini îngerești le așez în cuvânt.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocupații potrivite
cel mai aproape mă simt de condei
îmi face timpul vesel să vibreze
ecouri romantice răsar din idei
și-atunci când parcă stau pe metereze.
veghez cu gândul la armonii lumești
mi-s dragi minunile ca lanul de grâu
pâini de lumină împart cu povești
până la cerul cu stele la brâu.
prietenii poeți îmi sunt reale muze
inedite ocupații concep cu cuvântul
zilnic să-mi răsară zâmbete pe buze
am înfrumusețat cu versul pământul.
împrumut extazul în ciuda tristeții
ascund în metafore regretul bătrâneții.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revelații conceptuale
trăiesc romantismul în mod absolut
extazul poetic își spune cuvântul
mărturisesc în lume câte am făcut
să mă-nfrățesc cu cerul cu pământul.
suflarea mea să ajungă la soare
cu gânduri curate pline de admirații
mi-a fost mereu aproape cu o îmbărbătare
în câmpuri abisale a cernut revelații.
viața mea zâmbește în fotografii
muzica și versul hrănesc sufletul meu
simt incomensurabil sensul de a fi
și Sfânta Treime o voi sluji mereu.
străbat lumea largă... sublime geografii
căci peste tot îl întâlnesc pe Dumnezeu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre poezie și romantism, adresa este: