Poezii despre prejudecăți și viață, pagina 2
Trăiască România
Dacă ne-nfruntă munții, cu munții ne vom bate
Pentru lumina țării și pentru libertate
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus
Decât slujirea țării nimic nu-i mai presus
Jurăm credință luptei, oricât ar fi de grea
Jurăm că pentru țară și viața ne-o vom da
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască România
Trăiască-n fericire și-n liniște poporul
Trăiască România, trăiască tricolorul.
Dar țara nu se face cu lași, cu apatrizi
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curățăm tot răul din viața României
Că noi suntem partidul și țara omeniei
Nu creadă hoții muncii că ei sunt mari și tari
Noi suntem patrioții revoluționari
Avem contract pe viață cu visul și cu glia
Trăiască libertatea, trăiască România
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Cenaclul Flacăra
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea inocenței
Cu pași de plumb intrat-am în camera secretă
Cu lanțuri ferecată de mii și mii de ani
Și-n negura de smoală găsii o margaretă
Ce semnul inocenței ținea cu albi arcani.
În ochii-mi stinși pătrunse lumina aurie,
Însemn al vieții și al supraviețuirii,
Copilăria este cea vie mărturie
A purei margarete din antimemorii.
Cea cameră secretă, acuma luminată,
E ochiul nevăzut, e cheia fermecată,
E cercul magic patronat de o nestemată,
E floarea din poala Maicii noastre Prea-Curată.
Cu-n zâmbet și fire de lumină îmbrăcată,
Floarea inocenței am sărutat, sfioasă,
Lumea reală accept fără prejudecată,
Cu Îngerul pe umărul stag, mă-ntorc acasă.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre libertate
O putere tainică, un vis frumos,
Personalizarea unor vieți realmente frumoase,
Oameni liberi, cu o conștiință neatinsă
De amintiri sau false preconcepții.
Libertatea individuală și colectivă,
Libertatea în veșnica lumină,
Exprimarea ei, în timpuri noi,
Vis, reverie și magie,
Timpul e oprit la doi,
Două ceasuri și visul se spulberă aidoma
Unei voci neatinse de El.
Stăpânire de sine, vis și liberare de expresie facială
E dominator al sentimentelor frumoase,
E dragoste și tainic vis.
Te pierd în lumina ochilor cu speranța
Că tăcerea ta mă va face mai blândă.
Nu cunosc timpul și fără tine visul mi s-ar spulbera,
Sunt prinsă în jocul neatins al inimilor pereche,
A inimilor frumoase și dulci,
Suferința aduce numai minciuna,
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visând într-o lume diferită
Uneori suntem un pic naivi
trăim într-o lume imaginară,
care pictează cum copiii sunt neajutorați,
pentru că ei nu cunosc ipocrizia
și nu au scuturi pentru a se proteja.
Ei sunt sensibili, vulnerabili,
visând într-o lume diferită,
liberă, afară din această cutie.
Fără prejudecăți,
fără nebunia celor mari.
Uneori sunt atât de fragili
de ți se rupe inima într-o mie de bucăți.
Copiii au mult de învățat,
cum trebuie să repare
tot ce alții au distrus fără milă.
Adunați-vă și de fiecare dată când se vor gândi
rămâne o cicatrice în plus, în suflet.
Asta îi face să fie mai prețioși și mai puternici,
ușor determinați pentru a face dreptate,
într-o lume atât de imperfectă.
poezie de Eugenia Calancea (10 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citește-mă
Citește-mă încet, în noapte,
Filă cu filă mă deschide,
Păstrează-mă pe buze coapte
Și-n unduirile-ți avide.
Citește-mă în gânduri, taine,
Când felinare se vor stinge
Și trupurile făr-de haine,
Atâtea vise vor atinge.
Citește-mă și în regrete,
Fă-mi lângă inimă... un loc,
Când umbre dănțuie-n perete
Și când privirile iau foc.
Citește-mă și mă învață,
Să pot oricând a recunoaște
Cuvântul care îmi dă viață,
Oglinda-n care voi renaște.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citește-mă
Citește-mă încet, în noapte,
Filă cu filă mă deschide,
Păstrează-mă pe buze coapte
Și-n unduirile-ți avide.
Citește-mă în gânduri, taine,
Când felinare se vor stinge
Și trupurile... făr-de haine,
Atâtea vise vor atinge.
Citește-mă... și în regrete
Fă-mi lângă inimă un loc,
Când umbre dănțuie-n perete
Și când privirile iau foc.
Citește-mă și mă învață,
Să pot oricând a recunoaște,
Cuvântul... care îmi dă viață,
Oglinda-n care voi renaște.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot fără Dumnezeu!
Ești Cel ce vede lacrima din suflet...
Atunci când inima suspină în tăcere;
Ești Cel care-nțelege orice urlet,
Atunci când viața îți fură orice plăcere!
Ești Cel care respiră ca și mine,
Și duce mari poveri de pe la toți...
Ești Cel ce-aduce miere la ruine,
Să nu ne-mpotmolim ca niște tonți...
Ești Cel numit să judece popoare.
Dar Tu, nu judeci cu ochi de pământean...
Nu ai prejudecăți otrăvitoare
Și ne iubești neîngrădit după-al tău plan.
În fiecare ceas te strig pe Tine.
Îmi place că îmi ești mai mult de Domn...
Și plâng și râd când valurile-s pline,
Și mă ții tare prin credință și în somn!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recviem
Am cugetat la ce-ai fost tu:
O rimă, muzică sau grijă...
Un râu spumos etern curgând
Cu paradise și inferne,
Sau poate un tren așteptând
După o lungă drumeție,
În gara lui ajuns să fie,
Plecat fiind mai de demult;
Din meditația-mi finală
Un trist deznodământ umbrește
O revelație reală
Și fragezimea undelor niciodată șterse...
M-am întrebat la ce visai
Mai mult decât te-ai fi-ntrebat,
Să sting durerea ce aveai
Eu fermă, iar tu... ezitant...
În gândul tău poate să crească
Prejudecăți îmbietoare,
Poate reproșuri, sau invidii...
Dar inutil... și ce ratare!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot fără Dumnezeu!
Ești Cel ce vede lacrima din suflet...
Atunci când inima suspină în tăcere;
Ești Cel care-nțelege orice urlet,
Atunci când viața îți fură orice plăcere!
Ești Cel care respiră ca și mine,
Și duce mari poveri de pe la toți...
Ești Cel ce-aduce miere la ruine,
Să nu ne-mpotmolim ca niște tonți...
Ești Cel numit să judece popoare.
Dar Tu, nu judeci cu ochi de pământean...
Nu ai prejudecăți otrăvitoare
Și ne iubești neîngrădit după-al tău plan.
În fiecare ceas te strig pe Tine.
Îmi place că îmi ești mai mult de Domn...
Și plâng și râd când valurile-s pline,
Și mă ții tare prin credință și în somn!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri de dimineață
Poate e numai vântul,
Poate sunt numai apele,
Vânatul vânt printre munți,
Apele grele vuind
Pe prunduri, sub stele.
Sora mea, dormi,
Nu mai umbla prin odăi,
Nu mai atinge perdeaua
Făcând-o să tremure,
Nu-mi ameți și mai mult
Amintirile.
Sora mea doarme. Aud
Răsuflarea ușoara. Și totuși
Umblă cineva prin odăi,
Nevăzut îmi șoptește întruna
Șoapte ce nu le-nțeleg,
Atinge perdeaua subțire
Făcând-o să tremure
Și-mi amețește mai mult
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș (1956)
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prejudecăți și viață, adresa este: