Poezii despre spaimă și suflet, pagina 2
Aritmii temporale
Trec prin suflet
Frunzare de vânt
Ipotetice ploi
Și inele de fum
Inutil a fugi
Neputințele prind
În pictoriale gri
Spaime și tăceri
Malversațiuni reci
Despre nimic
La minus infinit.
Inima regizează
Aritmii temporale
Și bătăile grăbite
Ale veșnicului dor
Sidefiu rafinat
Dintr-o iarnă de vis
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza bolnavă
De ce ești astăzi, Muză, atât de-ndurerată?
Ce vis urât al nopții în minte ți-a rămas?
De ce trec laolaltă pe fața ta-ngețată
Fiorii nebuniei și-ai spaimei fără glas?
Ce-nveninată iasmă, ce spiriduș sprințar
Turnata-ți-au în suflet iubire și-ntristare?
Cu pumnul lui despotic, ce-ncrâncenat coșmar
Te-a prăvălit în fundul Minturnei legendare?
Aș vrea să-ți fie sânul un cuib de calde vise,
Să-i simt mireasma tare, cu iz de sănătate,
Și inima pioasă să ți-o ascult cum bate
Cu ritmul plin din versul pe care-l stăpânise
În evul antic, Febus, părinte-al poeziei,
Și Pan, culegătorul de roade al câmpiei.
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea s-a înfiripat
dintr-un sărut furat pe înserat
sub mărturia lunii
albă de spaima corpurilor cerești
lovite periodic de meteoriți
aveam o teamă la început
era o sămânță care a prins
rădăcini în sahara sufletului
udat de câteva lacrimi
apoi a crescut ca un șpan
era frumoasă și tăioasă
o iubire ca-n povești
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haine kaki
Haine kaki- suflete deșirate
vorbind despre amăgire
și glorie.
Ei simt ades închipuitele spaime
cutreierând laolaltă
diafragma substituită
a realului.
Împrejur cuvintele sunt apostrofate
de culegători soldaților de plumb.
Noi suntem doar trecătorii
din acvariul albăstri
de-atâta
speranță deșartă.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu crucea și nici moartea
Mă înspăimântă!
Și ce e moartea, până la urmă?
O trecere spre altă lume...
Un înveliș al unui suflet
Se stinge către senectute.
Dar spiritul e veșnic tânăr
Și se transferă în natură!
Țărâna îmi e mamă
Și codrii, frații mei sunt,
În timp ce Tatăl e lumina
De-a pururi priveghind!
poezie de Nicoleta Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu drag
Am fost, iubita mea, cuprins de spaime
la gândul că la mine-ai să te-ntorci
ca nervii ce-au rămas să mi-i mai storci
cu bănuieli că am iubiri și taine
Dădeam din colț în colț prin mintea-mi vie
și mă loveam, adesea, de un gând,
dar fii tu liniștită!- din cel blând,
de-acela gen: cum ar putea să fie?
Acum sunt împăcat; privesc un prag
pe care l-ai trecut de multă vreme
doar într-un sens, iar sufletul îmi geme
ca scârțâitul unei uși de fag
pe care aș fixa, cumva, cu cleme,
anunțul: "Am plecat! Hai, pa! Cu drag."
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corbii
Pe plopii ninși
Coboară corbii-n pâlc de doliu,
Cernesc al iernei alb lințoliu,
Și, triști, de foame par învinși...
Cugetători,
Privesc pe cer, privesc departe;
Pe când un glas de vânt împarte
Un cântec care dă fiori...
În cimitir,
Pribegi, s-au adunat la sfadă;
Iar sub uitare și zăpadă
S-ascund mormintele în șir...
Și pe când trec,
În a crepusculului oră,
Spre groapa unde doarme-o soră,
Și-n suflet plânsul îl înec;
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune pentru un umor sănătos
Dă-mi, Doamne, digestie bună și, totodată, ceva de digerat.
Dă-mi un trup sănătos și umorul necesar pentru a-l întreține.
Dă-mi un suflet simplu care știe să se bucure de tot ce este bun
și care nu se înspăimântă lesne la vederea răutăților,
ci, mai degrabă, găsește mijloacele de a pune lucrurile la locul cuvenit.
Dă-mi un suflet care nu știe ce-i plictisul, bombănitul, oftatul și lamentările,
nici stresul în exces datorat piedicilor puse de-acel lucru numit "Eu."
Dă-mi, O, Doamne, simțul umorului pentru a găsi în viață puțină veselie,
veselie pe care să fiu în stare s-o împărtășesc cu alții.
poezie clasică de Thomas More, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căci iubirea nu e simplă
E atât de înspăimântător
Ce un zâmbet poate ascunde,
Un suflet trist și plin de dor
Ce vieții nu îi mai răspunde.
E-nchis în sine și oftează
După amoruri ce-a pierdut,
Nimic nu-l mai interesează
Și vrea să piară nevăzut.
Se-ascunde-n scrierile sale,
Plămădește gânduri noi...
-Se plimbau cândva agale
Și împărțeau dragoste-n doi.
Azi acele vechi istorii
Nasc în suflet numai patimi,
Și plâng pentru el și norii,
Cerul varsă a sale lacrimi.
[...] Citește tot
poezie de Razvan Isac (15 februarie 2015)
Adăugat de Razvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spleen
Când cerul scund și negru ca un capac se lasă
Pe sufletul dat pradă urâtului și când
Ne toarnă-o zi mai tristă ca noaptea și cețoasă
Întinsul cerc al zării întregi îmbrățisând;
Când lumea se preschimbă-ntr-o umedă-nchisoare
În care-n vas Speranța, biet liliac, se zbate
Lovindu-se de ziduri cu-aripi șovăitoare
Și dând mereu cu capu-n tavanele surpate;
Când ploaia își întinde șiroaiele ei dese
Ca gratiile unei imense pușcarii
Și-o hoardă ticăloasă de mari păianjeni țese
În creierele noastre rețele fumurii;
Deodată, mânioase, prind clopote să sară
Și către cer s-aruncă și urlă-ngrozitoare
Ca niște duhuri fără stăpân și fără țară
Care scâncesc într-una cu încăpățânare.
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre spaimă și suflet, adresa este: