visare şi voce

Direcţii versus sensuri

Călare pe vise, picioare care obosesc,
Mi-e dor de idei
Vreau să redescopăr că trăiesc.
Pictez visând, iubesc cântând,
N-am nici talent, nici voce,
Dar folosesc culori amestecate cu pamant.
Picturi care nu spun poveşti
Direcţii conturate
Şi sensuri prea putin lumeşti.
Păcate, dorinţe, dar niciun consum
Mai bine refuz
Decât să regret ca acum.
Conturul te cheamă
Şi camera aşteaptă
Lumina e stinsă
Şi dragostea-i oarbă.

poezie de Maria Medeanu (2 februarie 2012)
Adăugat de mariaderomania
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea de poveste

Vocea ei searbădă este
Şi respiră rar, încet,
Mama-i carte de poveste
De-amintiri şi de regret.

Paşii şi-i mişcă din greu,
O susţin de subţioară,
Gândul ei la Dumnezeu
Are aripi, în vis zboară.

Anii grei şi-i prinde-n frunze
Ce se sprijină de vânt,
Sunt pictaţi pe buburuze
Cu aripile-n pământ.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imagini

Imaginea e o torţă aprinsă,
Buzele-s balsam de iubire
Când faptele au vocea stinsă,
Sărutul este rodul de-mplinire.

Gerul iernii coase la ferestre
Visul ochilor sculptând în gând
Scene care-n primăveri albastre
Vor înţărca aripile, zburând!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul meu obişnuit

Un vis adânc şi straniu adeseori revine:
E o necunoscută, i-s drag, mi-e dragă toată,
Şi nu-i de tot aceeaşi de fiecare dată,
Şi nu-i de tot nici alta, şi mă-nţelege bine.

Căci ea mă înţelege şi străveziu: în fine
Mi-e sufletul enigmă de ea doar dezlegată
Şi fruntea mea înaltă şi-adesea brobonată
Doar ea mi-o răcoreşte, când plânge lângă mine.

Nu ştiu, e oare brună, bălaie sau roşcată?
Şi numele-i? Sonor e şi dulce totodată,
Cum poartă-ndrăgostiţii cei surghiuniţi de Lume.

Privirea-i, o privire de statuie îmi pare,
Şi-n glasu-i grav şi calm e-o inflexiune-anume
A vocilor iubite, tăcute-n depărtare.

poezie clasică de Paul Verlaine, traducere de George Pruteanu
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fire

De-atata vreme nervii
mei, iti sunt servii,
truditele mele vise
iti sunt tie paraclise,
in voce
sapi ca in roce
suncte-n stare sa te evoce.
De parca tata ta era
de dinainte de a,
de parca parul ca tutunul
sclipea-naintea cifrei unu
de parca botul tau cel umed
chema, inainte de sunet
de parca ti-ai tavalit frumosul cap
in albul dinainte de alb.
Iubeam coapsa ta ivorie
de dinainte de memorie?
tu ma chemi
inainte de grai,
deci,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă-mi cântecul...

Ascultă-mi cântecul meu dulce
Ce trece lin ca un fior
Când paseri vin ca să se culce
În nopţile pline de dor.

Deşi odată mi-ai fost dragă
Azi e o şoaptă care piere,
Ne-a blestemat o lume-ntreagă
Ca s-avem parte de durere.

Sub briza dulce a toamnei reci,
Târziu, când îţi mângâiam părul,
Pierzându-ne pe dragi poteci
Eu nu ştiam tot adevărul.

Azi îmi şopteşte-o voce blândă
E vocea ta, un rar tezaur,
Şi chipul din vechea oglindă
La nunta noastră cea de aur.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (7 iunie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rânduri

Iubito
iubito
iubito
scăldată-n
nelinişti de ape
ce note-ţi
tresar obosite
în vocea
cu umbre
de clape
Iubito
iubito
iubito
plutindă
pe valuri
de vânturi
ce basme
se-aud nerostite
prin umbre
de clape

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul

american s-a spulberat în fumul
gărzii naţionale şi-n gloanţele
poliţiei aban
donate străzii nervoase
risipă de violenţă şi rasism
au îmbrâncit democraţia în oraşe
visul tăiat în clişee hollywoodiene
cu morţi adevăraţi ne
fardaţi de echipele de filmare
a ziariştilor ţintă piept
s-a creionat vocea durerii
bande huliganice fac dez
ordinea în noul vis american

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara

Sub flori de măr
Ce mi se scutură în păr
Se umple sufletul de soare;
Pe orice frunţi suferitoare,
Oh! ningeţi, albe flori de măr.

Sub liliac
Sunt pasări dulci ce nu mai tac,
Concert de voci mângâietoare
Sărmani cu inimi gemătoare,
Uitaţi, dormiţi sub liliac.

Pe sub cais
Din aripi bate albul vis
De-o inocenţă răpitoare:
Amanţi cu inimi arzătoare,
E fericirea sub cais.

Sub nucul lat
Te afli însă izolat

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară fără tine

O vară grea,
o vară cu o altă lumină
în interiorul nostru.
O vară fără tine...
şi încă o lumină din noi,
învelită în lacrimi.
Un an lung fără sfârşit, greu,
visuri noi, visători,
ce vom scutura
în inimile noastre,
chiar dacă nu suntem acolo.
Tu pentru totdeauna...
aprinzi încă o lumină
şi vocea sufletelor noastre,
iar inimile noastre
vor fi veşnic în noi...

poezie de Eugenia Calancea (24 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!