Poezii despre fum și iubire, pagina 26
În seara aceasta
Ne plouă cu iarnă, iată, puii stelelor curg,
Se-ascut pe ferestre numai gheare lichide.
În seara aceasta, iubite, copacii se scurg
Iar frigul își face, șiret, planuri sordide.
.
În seara aceasta, poveștile fug din oraș
Și migrează masiv spre ținuturi cu soare.
Din brațele tale, iubite, nicicând să mă lași!
Înspre "Tropicul Vis" să plutim ca vapoare...
.
Vezi? Ninsoarea - departe - se piere acum
Iar perdelele verzi sunt păduri insulare;
Din țigări cu aromă zboară îngeri de fum
În mirosul intens de cafele amare.
.
La pick-up rotește-un amor din secol trecut;
Iar fulgii de cocos se leagănă-n bossa nova.
[...] Citește tot
poezie de Cecilia Birca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul pașilor de ani
Călătoream prin timp cu pași de ani,
Plecând din azi și toată lumea lui
Ca un descânt în fumul de șamani,
Ca un regret din țărmul nimănui.
Mă adânceam în timpuri de-altădată,
În ani de tinerețe, străbătând
Același drum ce se oprea îndată
La clipa cu "adorm cu tine-n gând".
Iar pașii mei, când mulți, când mai puțini,
Te întâlneau și se opreau acolo,
Întregul dor voind să le alini,
Vestală, tu, slujită de Apolo.
Olimpul nostru-n suflete era,
Și-l parcurgeam ținându-ne de mână;
Privindu-te, știam c-o altă stea,
În locul tău, nu-mi poate fi stăpână.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mormântul gâștei sălbatice
Eu, unul dintre muritorii acestui pământ, întreb: ce este Iubirea
Care leagă perechile în viață și în moarte?
Aceast cuplu în zbor, călătorind de la miazănoapte spre miazăzi,
Avea aripi îmbătrânite, aripi care supraviețuiseră multor veri și multor ierni.
Viața în pereche este o binecuvântare,
Iar despărțirea, otravă: o capcană ea însăși, iubirea, unde îndrăgostiții loiali
Tânjesc să fie prinși. El pare să fi gândit:
Pentru cine să mai călătoresc eu, tristă umbră, zburând peste
Zece mii de mile de nori vineți
Și munți noptatic ninși?
Pe-acest drum, de-a lungul râului Fen, cimpoaiele și tobele
Nu mai răsună. N-au mai rămas decât fumul cenușiu și pădurile întunecate.
E în zadar evocarea stafiilor din alte vremuri. De asemenea, Duhul Muntelui
Jelește-n van. Cerul invidiază gâștele sălbatice,
Nevenindu-i a crede că, asemenea rândunelelor și grangurilor,
Se întorc și ele în țărână. Acolo așteptă o mie
De toamne poeții generațiilor viitoare
Care vor veni, rapsodiind și oftând,
Doar pentru a privi o clipă mormântul gâștei sălbatice.
[...] Citește tot
poezie de Yuan Haowen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ți-a pierit iubirea
Dacă ți-a pierit iubirea, de ce vrei ca altă poartă
Să o mai deschizi aiurea, pentru ce te obosești
Căutând atâtea scuze fiindcă nu mă mai iubești?
Gata! Astăzi nu mai doare, poarta este ferecată!
Dacă ți-a pierit iubirea, nu mai construiești castele
Pe terenul care plânge o ruină părăsită,
Nu mai poți ca pe femeia ce ți-a fost cândva sortită
S-o convingi că al tău suflet a scăpat dintre zăbrele.
Dacă ți-a pierit iubirea, nu mai risipi cuvinte
Delicat amăgitoare, precum aburii de fum
Disipați dintr-o țigară cu înțepător parfum,
Nu mă mai îmbăt cu-aceste mincinoase jurăminte.
Dacă ți-a pierit iubirea, te îmbracă în uitare,
Nu mai răscoli trecutul ci aruncă-l la gunoi,
Nici în poză nu mai este locul pentru amândoi,
Alt destin acum ne este hărăzit la fiecare.
[...] Citește tot
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inevitabil
vorbea despre mine cu prietenii
mai arunca un zar
mai fuma o țigară
și le spunea că sunt obișnuită
o femeie care pierde mult timp la coafor
o mamă care își face griji
mai arunca un zar
mai fuma o țigară
apoi se ridica și privea stâncile din jur
asculta valurile
s-a gândit într-o zi să mă sune
mizând pe timbrul vocal ce-l va enerva cu siguranță
însă i-am plăcut mai mult din acea zi
și le-a spus prietenilor că sunt obișnuită
să iubesc
marea și pescărușii
că strâng în sacul de cânepă scoici rare
vorbea despre mine cu mine
îmi părea mai mult o oglindă
era ca și cum prin fumul de țigară
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mac de neuitare
Plăsmuiri năuce se aștern grăbite,
Între zi și noapte pe cărări de fum,
Printre geana lunii, stele rătăcite,
Se strecoară palid între foi de-album.
Te petrec cu gândul, șterg indiferențe,
Din miraj sentința iernii a rămas,
Florile de gheață scriu cu ger absențe,
Cer fardat cu iele țes un bun rămas.
Îți trimit eșarfe ninse cu tăcere
Și un stol de vise ca un ultim dar,
Resturi de iluzii, n-am nimic a-ți cere,
Brume de-amintire fi-vor în zadar!
Te vor ține-n brațe aripi de himere,
Vei păstra sărutul ultim, de sfârșit,
Inserări albastre, crudă mângâiere
Vor durea o clipă. Uită! Te-am iubit!
[...] Citește tot
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu de mare îmi va fi dor...
Tu marea mea frumoasă, și albastră precum cerul
Cu pescărușii veseli ce-ți tulbură albastrul
Mă voi gândi la tine de câte ori misterul
Îmi va trimite vise, pe raza unui astru!
Voi retrăi în vise, povestea de o vară
Venită în toamna vieții, precum un nor de fum
Timidă, tandră, dulce, ca glasul de vioară
Să îmi aline dorul, să nu-l prefac în scrum!
La malul tău timidă, eu mi-am cântat iubirea
Mireasă m-ai făcut, cu spuma unui val
Simțeam cum mă cuprinde în brațe nemurirea,
Și cum mă-drept spre Rai, pe coama unui cal!
Un vis frumos de-o vară, romantic și fierbinte
Sub soarele ce parcă, vrea lumii să dea foc
Cu tine mare dragă, noi am spus jurăminte
Și-am vrut iubirea noastră, să își găsească loc!
poezie de Elena Bulancea (19 septembrie 2018)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maistrul cu atelier
Un strung.. nemțesc evident
un halat cu foarte multe pete făcute la comandă
și multă
multă materie primă..
Așa a început maistrul
să lucreze în Uzina de corpuri cu gabarit poetic
feluri de carne rotunjită
și de creiere aruncate pe rotisor.
Maistrul
Iubește adulația... și fierul decălit
și le vinde pieselor din muzeul cu piese
manualul de folosire!
Maistrul
apreciază limbile fără așchii
apreciază piesele rare dar moi
apreciază tot ce se poate arunca la gunoi.
Maistrul
are mască de gaze
când strungul arde și iese fum
și le explică elevilor prin ateliere
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa strâmbă
ne-am construit casa pe o fundație de fum
din vorbe șubrede ieșite din limbi viclene
suntem români, creștini, bărbați, oameni
toate închisorile lumii ferecându-ne cocorii
înlănțuiți în mituri de spaime și frici
suntem orbi și surzi la freamătul lumii
ne construim în inimă turnuri ale lui Babel
urcăm în căderea minciunilor sirene ce ne pierd
fugim de moarte cu spaima naufragiaților
în viața plină cu deșertăciuni strălucitoare
călători obosiți în spirale de vieți interminabile
venim simplu și plecăm simplu, egali
abia când am înțeles adevărul morții
am învățat să trăiesc în sensul pur al existenței
înviere, mântuire, iubire
pentru toți și totuși
numai pentru cei aleși
ne-am construit casa pe o fundație de fum
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă în mine...
s-a cuibărit toamnă în mine,
uscate veri petrec de-acum,
mai înfloresc în noapte rime
doar amintiri prin nori de fum
îmi trec o mână peste păr,
e-atât de rar și de puțin
și trupul mi-e bătrân și-l car,
peste alei, printre salcâmi
pe ochii mei puțin închiși
port o pereche, de-ochelari,
cu ei mai văd câte-un tufiș,
de mure și mărgăritar
fac pașii foarte obosiți,
prin parcul ce îl știu de-o viață,
teii de-acuma sunt înfloriți,
împrăștie parfum ce iartă
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre fum și iubire, adresa este: