câini şi prezent

Destinul unui copil

M-ai alungat de-acasă, mamă,
de grijă să nu-mi mai porţi.
M-ai alungat de-acasă, mamă,
să cerşesc milă la toţi.

La fel ca tine, mamă,
toţi oamenii m-alungă.
Mă latră câini, mamă,
şi-aleargă să m-ajungă.

Azi nu am mâncat, mamă,
că nimeni nu mi-a dat.
Am căutat o poamă,
dar pomul e uscat.

Acum se lasă noapte
pe uliţa pustie.
În sufletul meu, poate,
tot noapte o să fie.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literele

Literele toate, azi sunt colorate.
Şi- au dat întâlnire, în pagini de carte.
Prima zi de şcoală mi-a adus în dar,
o carte frumoasă, un... ABECEDAR.
În ABECEDAR găseşti
litere mai mari, litere mai mici
şi pe lângă ele, arici şi pitici.
Căţelul, cocoşul şi un purceluş,
sunt şi ei aici, cu un urs de pluş.
Max, pisoiul mic a venit la şcoală
să înveţe, literele frumos să le scrie.
M-a rugat să îi cumpăr un caiet, de la librărie.
Suntem toţi aici să ne amuzăm.
Literele toate noi le învăţăm.
Corect le vom scrie apoi pe caiete.
dar cu multă grijă şi fără de pete.

poezie pentru copii de Iulia Giuşcă din URSUL DE PLUŞ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015 (2015)
Adăugat de Iulia Popov-Giuşcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parlamentul

iaca, bre, şi statul capturat
prin scrutin de bandele locale
-parlamentul stă înconjurat
de splendoarea trupelor speciale

sub covor buldogul de Grozeşti
instructează javrele, să ştie
cum să te împuie să cerşeşti
ori săpun şi ştreang ori bejenie

încă nu e totul detailat
încă se mai zgâlţâie covorul
încă stă justiţia la sfat
după uşi închise cu piciorul

dar e cert şi clar şi conturat
mafia-i stăpână azi pe ţară
... parlamentul stă înconjurat
şi poporul, ca un câine, stă afară...

poezie de Iurie Osoianu (27 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul bobului de grâu

Bobul de grâu se preface în pâine
Rumenită-n cuptorul din casă,
Stă generoasă şi sfântă pe masă,
Din vecie hrăneşte pe om şi pe câine.

Todeauna când foamea ne-apasă,
Mâncăm din ea astăzi şi mâine,
Că bobul de grâu se preface în pâine
Rumenită-n cuptorul din casă...

De suntem pe meleaguri străine
Şi n-avem o pâine rotundă pe masă,
Avem nostalgia celei de- acasă
Şi visăm la noapte... tu şi cu mine,
Că bobul de grâu se preface în pâine...

rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce pe el îl îmbolnăveşte ceea ce pentru alţii....

De ce pe el îl îmbolnăveşte ceea ce pentru alţii
este leac? De ce este cartea
pe care şi-un copil o poate înţelege
beznă pentru ochii lui? De ce este
limba vorbită de toată lumea
străină pentru el, incomprehensibilă?
Ziua care constituie prezentul
nu este şi ziua lui, şi chiar mai puţin noaptea,
câinele care latră pe-un teren sterp,
coapsa expusă
la colţul străzii de femeia pierzaniei,
ţara îndepărtată cuprinsă de flăcări...
ţărâna care refuzând prea adesea
devine deodată nefertilă
şi sfârşeşte-n banalitatea unui fulger îngheţat,
reflectat la nesfârşit în oglinda opacă a pământului.

poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea trădării

Am suferit durerea trădării
în trecutul nemângâiat,
azi indiferenţa şi-a făcut loc
unde locuia iubirea.

Rămân într-o singurătate sfâşiată
de răzbunări bolnave de moarte
ca un câine ce nu ştie să-şi trăiască libertatea,
doarme nelegat lângă cuşca nouă
şi latră la lună
în perioadele lui de amintire.

Noul stăpân îl priveşte cu dragoste
şi el se bucură mulţumit
de abundenţa ce i se oferă,
dar e prea târziu.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele

Te-ai întrebat, tu, oare,
Ce fiinţă cu suflet mare
Există pe-acest pământ
Şi te-ntâmpină lătrând?!

Dacă-i dai un colţ de pâine
Numai de pe azi pe mâine,
În credinţă te păzeşte,
Şi de duşmani te fereşte.

Chiar dacă-l vei chinui
Tu stăpânul lui vei fi,
Cuminte se va supune,
Va face tot ce-i vei spune.

poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiţă din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec ciobănesc

Şi ieri şi azi cioban
cu oile pierdute
alerg înspre locul unde aud
tălăngile verbelor sunând.
Trec peste măguri,
prin ierburi învăţate
de multe milenii
cu răbdarea.
Ies neguri din văi,
dar turma...
turma nu se arată.
O, de aş zări
măcar amăgitoarele pietre albe
şi eu aş juca de bucurie
ca flăcăul din baladă.

poezie de Vasile Dâncu din Gravuri lapidare (1973-1985)
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plastică medievală

Plouase...
Şi şoseaua-n vale
Încercuia ca un inel
Donjonul vechiului castel,
Împodobit cu sfinţi de piatră,
Cu seniori şi cu vasali,
Cu cerbi goniţi de câini ce latră
Şi-ntregul fast al vieţii feudale
Cu castelanii ei medievali...

Deşi ne cunoaşteam de-atâţia ani,
Noi, totuşi, parcă nu ne cunoşteam.
Că ne priveam (nu ştiu de ce) cu ochi duşmani...

Dar în donjonul vechiului castel
În care ne urcasem numai noi,
Fantoma unui cavaler în zale de oţel
Ne-a strâns deodată-n braţe pe-amândoi,
Şi-un zgomot de metal ne-a deşteptat
Exact în clipa când ne sărutam

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clevetitorilor (Im memoriam)

Veneau cândva, erau avarii,
Veneau cândva, erau tătarii...
Azi nu vin, că sunt aici,
Foşti în vreme, venetici,
Ies pe geamuri, pe verandă
Şi vorbesc de la comandă,
Căci se îngrămădesc străinii
Mai ales în jurul pâinii
Şi înfulecă cu toţii,
Criticând mişcarea roţii. E un zeu
Dar le spunem ca la spân,
Păunescu e Român,
Must din ţară, din pământ...
E un zeu, a fost un sfânt.
Nu loviţi în el când nu e,
Astăzi el este statuie
Şi oricâtb ar lătra câinii
Nu-i vin nici cât palma mâinii,
Mânca-i-ar sahara vieţii,
Să ne ocrotim Poeţii!...

poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!