corp şi viaţă

Fără corp şi paşi

tăceri rupte din tainele nopţii
îmi lasă teama în simţuri
într-un timp continuu, fără corp şi paşi
prin care trec fără să-l percep
unde-mi pot grava clar amprenta
sau pierd în uitare trecutul

multe întâmplări se pot manifesta
în viaţa fiecărui om
indiferent de participarea sa
nu şi de performanţe
sedimentate-n scrieri

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-am dormi...

Fără păcat e omul când e copil
Dar incet il uită-n el prins de util
Şi doar când corpul m-ai şi doarme
Omul numai face păcate, Doamne!

Si te gândeşti Tu ce aici ar fi
De gândurile nu ni le-am odihni
Dimineaţa să ne trezim senini
Precis eram acum gata a sfârşi...

Căci jumatate din viată, dormim
Şi jumătate ne facem că o trăim...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet chinuit

Greutate mai mare decât astă
Corsetul sufletului nu există
Lăsa ţi mintea dezgheţată
Inima mai liberă dezlegată
Lăsa corpul lejer să alerge
Lăsa sufletul uşor să plece
Nu l ţine strâns încorsetat
Într o piatră rece transformat
Aruncă piatra din suflet tău
Să nu loveşti cumva că i rău
Te poate bate Dumnezeu
Arunc o mişcă te din loc
Nu mai sta uşurează ţi viaţa
O viaţă ai este a ta uşoară
Sau viaţa de i grea e tot a ta!
*Vivian Ryan 10 noiembrie*

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Trăieşte ca puiu-n budă"

Expresia e uzuală,
E chiar fecventă şi banală.
Etimologic,
E ceva logic:
Puiu-ajuns la locul faptei,
Şi-a zis "Viaţa, o miere şi un lapte-i",
Că, fără niciun meşteşug,
Găseşti provizii din belşug,
Şi, uşurel şi sprintenel,
Tot ciugulind pe lângă el,
A tot păpat.
Ajuns în faza de-ndopat
S-a afundat.
Piciorul i s-atrofiat,
Aripile s-au înmuiat,
Iar corpul s-a-ngropat încât
Materia l-a-ajuns la gât.
Deabia dacă mai respira
Şi-a început, bietu,-a zbiera.
Da-n curte nu mai era cine

[...] Citeşte tot

fabulă de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde-ai plecat, Românie?!

Unde-ai plecat, Românie?!
Te caut de-o viaţă, cu ochiul meu mut,
Trecutul mocneşte sub glie
şi pare că totu-i pierdut.
Unde se află urmaşii,
acestui popor daco-get?
Popor mai străvechi ca incaşii,
ce suflă pierdut şi incert.
Unde să caut, să îl regăsesc
al tău interior de tezaur?
El, azi, e pierdut în lumesc
şi tace, ascuns, într-un corp de centaur.

poezie de Liviu Reti (12 iunie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiinţele din soare

Fiinţele din soare nu au umbră
Ele se-adună
într-un cerc colorat cu lumina
rotită pe faţă

Corpurile lor sunt flăcări lungi
şi uşoare la care visează
mari şerpi luminoşi
Fiinţele din soare nu au umbră
pentru că nu ştiu ce-i moartea
Nu ştiu ce-i viaţa

Moartea e ca o apă
cu sclipiri de marmură neagră
iar viaţa - o stare continuă
de iubire totală.

poezie de Ioana Trica din Continente suspendate (2008)
Adăugat de Ioana Trica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de mătase

Te strâng în braţe
Prin porii pielii tale am respirat
O noapte-ntreagă ţi-am cântat prin pori
În primăvara aceasta mă vei iubi în apa dătătoare de viaţă
Viaţa mea e plină de frumos
Ating fiecare particică a corpului tău...
Sunt tot mai departe de mine....
Îmi deschid mintea prin spionarea stelelor
Scriem o poezie... de natură neo-modernistă
Aşadar să ne deschidem ochii şi să visăm
Să respirăm fără cuvinte... Să visăm în zi,
Presărând flori de mătase peste trupurile noastre.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Festina lente

năucitoare clipe, poeme indecente
aceasta este viaţa, un vis: festina lente
calvarul cu cocoaşă, copita de argint
cu fiecare vorbă încerc să nu vă mint
cu fiecare scrâşnet un gând se domoleşte
în fiecare faptă o moarte mă păzeşte
aceasta este viaţa, un vis: memento mori
adu-mi mereu aminte, pleca-vor călătorii
la margine de cale doi oameni se iubesc
privindu-i cu tristeţe, şi eu îmbătrânesc
nu-mi place vinul ăsta cu gust de scorţişoară
nu-mi place nici izbânda pe calea cea uşoară
aceasta este viaţa: de gustibus; nu-ţi place?
trăieşte altă viaţă sub altă carapace!
şi crucea, ce e crucea, şi ce poteci arată?
poteca spre vecie şi cea spre niciodată?
şi care dintre corpuri va arde-n crematoriu?
şi lumea, care lume trăieşte-n purgatoriu?
aceasta este viaţa, un veni, vidi, vici
o scurtă nebunie cu dragoste şi vicii

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din Negru sacerdot (2008)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de mătase

Te strâng în braţe
Prin porii pielii tale am respirat
O noapte-ntreagă ţi-am cântat prin pori
În primăvara aceasta mă vei iubi în apa dătătoare de viaţă
Viaţa mea e plină de frumos
Ating fiecare părticică a corpului tău...
Sunt tot mai departe de mine....
Îmi deschid mintea prin spionarea stelelor
Scriem o poezie... de natură neo-modernistă
Aşadar să ne deschidem ochii şi să visăm
Să respirăm fără cuvinte...
Să visăm în fiecare zi,
Presărând flori de mătase peste trupurile noastre.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Frunza"

“Noaptea mă-nghite sub frunze de mort,
Şi-adorm sub copacii ce pe umeri îi port.
Mă scald în vecia blândă, de ieri;
Aşteptându-mi sentinţa la capăt de seri.

Viaţa mă doare … mă lasă cu răni,
Iar pe masă aşteaptă mormanul de căni …
Ca timpul să tot curgă în ele,
Iar eu să mă-nnalţ, curajos, înspre stele.

Şi a ruginit sub ploaie de timp,
Corpul … sub aura înnălţată pe ghimp,
De cristal … de sferă … de trandafir,
De oameni ce se-ndreaptă spre fluviul de mir.

Pe câmpul plin cu praf de rugină,
Ia naştere, iarăşi, un corp de felină;
Ce devorează în aşteptare:
Un chip de fantomă … un chip ce mă doare.

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Surleac
Adăugat de Andreea Murgu
Comentează! | Votează! | Copiază!