Poezii despre femei și serviciu, pagina 3
Poem banal, într-o zi banală
Dumnezeu e visul nostru
Iar noi suntem visul lui optimist
Pe câmpuri, macii fac copiii de floare
Florile sunt copiii lui Dumnezeu
În numele visului meu, trist
Tu esti cuvantul meu efemer
Pe cărarea ce duce spre stele
Uneori lucrurile au căderea lor aurie
Care aduc infinitul aproape
Cu oglinda cerului din ele
Stelele sunt doar niste maci
Tânguindu-se vara pe câmpuri
Tu cea care ți-ai pus frezii în păr
Femeia banala din visele mele
Cu care vorbesc minunate nimicuri
Azi voi avea multă treabă la firma
Sunt băgat tare în priză
[...] Citește tot
poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare fostului meu iubit
Dacă, măcar, te-ai fi străduit să exiști,
îmi pare că, la fereastră, zăceau turme de cai,
cu sânge pe la picioare, oasele lor
îmi aduceau, parcă, aminte că eu din oasele mele m-am născut,
mai demult,
nu dintr-un țipăt de mamă;
...
oasele mele mă trimiseseră prea devreme, în lume, aș fi vrut să mă nasc iarna,
zăpada e albă, ca osul;
scânteierea ei e dulce și te ridică în cărți de povești, și ninge și acolo... sunt bucate... scântei de apă și vin... daruri de la bunica...
îmi pare că prinseseră caii,
sau, măcar, îi văzuseră, toți,
eșuând,
cerul era negru și tern, mă trezeam, în zori, să caut, mai departe, binele, dorul meu,
și
să merg
cu treisprezece fecioare de mână, până-n cer; să alerg până-n cer;
dar nu mai era vreme...
caii mei alergaseră, demult, înspre alte pământuri și la altă verdeață...
o să vă caut, odată, prin cer!;
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Murmure
Ce anume persistă,
E dat în paște, rezistă,
Contrariul curgerii este pământul,
Principiul identității instalat în ființă,
Primești o sex-sentință,
Prefer un câine-javră proletară
Hrănită cu oase de pui ce nu zboară,
O pisică inteligentă, agentă,
Doritoare de lapte și muzică lentă,
Un copil ce-și contrazice bunicul
Până ce-l doare buricul,
Nimic deosebit, pâine, hârtie, salam,
Salman Rushdie uitat pe un geam,
Îmi plac stewardesele, moderatoarele,
Ce nu vorbesc de Balzac, marele,
Nici roca nu este neutră, e feminină, șucară,
Atinge-o, poți? Mai să nu doară,
Porunca e pentru, rămâi
În această stare, faraonii momâi,
Surzi, muți și miopi, copiii acestui glob șchiop,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nava de linie e-o doamnă
Nava de linie* e-o doamnă,-ntotdeauna mândră și semeață,
Crucișătorul, soțul ei, îi oferă protecție și o răsfață;
Dar vai de navele comerciale, pistrui pe apele marine,
Umblând de colo până colo, ca tine și ca mine!
Umblând, Jenny, din port în port, de la ponton la ponton,
De la docurile din Portsmouth la tramvaiele din Fratton;**
Tot așteptând, Jenny, îmbătrânim între-un dig și-alt dig,
Rătăcind de colo colo, Jenny, așteptând în frig!
Nava de linie e-o doamnă sulemenită și plină de strălucire,
Când dă peste-un necaz, pentru toată lumea e-o nenorocire.
Crucișătorul, soțul ei, stă mereu lângă ea, gata-n ajutor să-i sară,
Dar vai de navele comerciale, care trebuie să-ncarce sau să moară!***
Nava de linie e-o doamnă, iar rutele ei sunt sigure pe orice ape;
Crucișătorul, soțul ei, întodeauna-i este-aproape;
Dar vai de navele comerciale pe care nimeni nu le protejează,
Trebuie să-și facă treaba cum pot, fără niciun fel de pază!
[...] Citește tot
poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În orașul meu
plouă mărunt spre seară ies în umezeala străzilor
intru la coafor se fac programări pentru ziua femeii
la piațeta leului nici porumbeii nu stau pe vremea asta
nu deschid umbrela îmi place să merg prin ploaie
să mă întrebe de viață micile picături femei de serviciu
spală pe jos ceea ce murdăresc oamenii
fetele se cheamă cu băieții de pe un trotuar pe celălalt
cum ne strigăm noi pe uliță la țară cândva
un tătic n-aș fi zis cât de tânăr și firav filmează copilul
probabil puțin trecut de un an lângă mama lui copilă și ea
ținându-l de mână mă opresc nu vreau să intru în cadrul familial
în parc mihai pe calul lui este întreaga măreție a istoriei și orașului de la țărm
brazii mustesc de verde locul de joacă este gol
micile alei pentru bicicliști sunt populate doar de semne
e mâzgă în orașul meu și mașinile sâsâie ca niște șerpi
piețarii au acoperit tarabele și adunați într-un colț flecăresc politica
în felul lor la un pahar de spirtoasă
înaintez printre picături aburii sufletului meu se disipează în ochii serii
un domn cu alură de urs practic barează drumul
mă strecor subtil și simt cum din spate mă privește admirativ
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copac
în apartamentul de deasupra mea s-a mutat
un cuplu de copaci
simpli mai de la țară
stau înghesuiți un pic mă gândesc
când ea întinde rufele frunze îmi cad uneori în balcon
urc și le duc înapoi
el e un simpatic cu o scorbură uriașă
îmi spune hâtru
nu trebuia avem destule
atunci când au musafiri aceștia lasă în urmă
pământ și păsări pe casa scării
femeia de serviciu are o zi grea
fumează două țigări în plus
mai deschide un geam și pentru păsările rătăcite
adună pământul și-l duce acasă pentru flori
apoi sub mine s-a mai mutat o familie de copaci
m-au întrebat dacă pot să își lase copiii cu mine
sunt foarte ocupați și nu mai răzbesc
am fost desigur de acord
[...] Citește tot
poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt gelos, lua-m-ar naiba...
Sunt gelos. Știu că nu e frumos
Știu că nu-i de folos, și cu toate astea sunt gelos.
Sunt gelos când fac baie,
când râșnesc cafeaua, când mă-ntorc prin ploaie
De la serviciu
Când ascult vreun disc cu Baniciu.
Sunt gelos când mă piaptăn și când îmi trag pantalonii
Și când apar la TV, când privescc pietonii
Ce se holbează la B. C. U.
Când văd damele din fața hotelului București, care nu spun nu
Și se duc cu băieții
Dacă primesc marafeții.
Îmi pare rău, dragoste, așa sunt, nu pot fi altfel,
Nu mă pot stăpâni să nu te văd la altul în brațe
Nu pot să-mi stăpânesc chinul ăsta interior
Să nu-ți fac reproșuri când vii târziu...
Mi-e frică atunci când ești prea veselă
Și m-apucă dracii când te văd amărâtă
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Clara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul modern
În țara noastră, mi se pare,
Că-i superfluu și desuet
Ca să susții cu înfocare
Românul că-i născut poet!
Când spui de X că e poet
Și scrie versuri prin ziare,
Să folosești, în mod discret
Și ghilimele de rigoare!
Că el, crezând că face artă,
Cuvinte pune-n pălărie,
Le-amestecă și le deșartă
Apoi, pe-o coală de hârtie!
La el, așa precum se știe,
Sunt versuri albe reci și goale,
Lipsite de-orice prozodie
Și normele gramaticale.
Pe drept se spune că,-n trecut,
La școală ( pentru el, supliciu),
Gramatica ar fi făcut
Cu o femeie de serviciu!
[...] Citește tot
poezie de Ion Moraru din Colții morarului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice femeie
Orice femeie ar trebui să aibă
Destui bani, ca să se poată muta...
Să îsi închirieze un loc al ei, chiar dacă
Nu vrea să facă asta niciodată
Sau nu are nevoie...
Ceva perfect cu care să se îmbrace dacă un angajator sau
Iubitul visurilor ei i-ar spune că trebuie să se întâlnească într-o oră...
Orice femeie ar trebui să aibă
O tinerete pe care va fi multumită să o lase în urmă...
Un trecut savuros, pe care să îl povestească
La bătrânete...
Orice femeie ar trebui să aibă
Un set de surubelnite, o masină de găurit si un sutien negru, din dantelă...
Un prieten care o face mereu să râdă
Si unul care o lasă să plângă...
Orice femeie ar trebui să aibă
O piesă buna de mobilier pe care nu a avut-o nimeni din familia ei...
[...] Citește tot
poezie de Pamela Redmond Satran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Low cost
balcani case de amanet X-ulești în funcții de conducere
dimineți când trec femei trupeșe spre birou
tu și așteptarea penibilă la market reclamele fluorescente cu sex dezinhibiții
apoi cartierul învelit într-o peliculă din care curg doar animozități
cu descinderi la vecinii din stânga/ cai ciolănoși străpunși de lama foamei
și scriitorul pitit în sertar care își îngăduie un repaus
i-a scăzut libidoul/ nu îl interesează nici starea națiunii
ieri oamenii se visau roboți urau câmpul nedefrișat acel mecanism numit libertatea firului de iarbă
acum sunt ahtiați după ecosisteme și privacy
niciun gram de industrializare zero politică
orașele sunt niște luminatoare înguste
probabil de aceea ne reconstruim cu doctori fără arginți avocați clonați și vorbitori nativi imperfecți
te poți întâlni cu duplicatul tău la mall/ el profită de reduceri își caută job part time dă anunț pe matrimoniale și se plimbă pe banii guvernului
ca cetățean de rangul I
timpurile când vedeai politicieni prin ziare s-au terminat
acum umblă cu liste sau își fac selfie cu tine prin palatul parlamentului
în perioada următorului mandat
însă ești fericit că ai prins această cursă low cost spre cartierul rezidențial numit Pământ
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre femei și serviciu, adresa este: