Poezii despre forță și timp, pagina 3
Capsula timpului etern
dimineața e o nouă recoltă
de șoapte visate din zei
uimiți de forța de a deschide
Ochii
noblețea umbrei lor
strecurată în mușchii pleoapelor
ar putea deforma orgolii
Apuse
printre marile trezirii
seculare în față cu mintea
ziditoare de fantasme
Nepământești
doar ritmul înnămolit
între avalanșele de pulsații
suferă de gelozie zidind
Fugarul
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai cere nimic
A venit vremea frigului de-afară,
Precum și vremea frigului din noi,
Aceleași neguri vechi ne uzurpară
Și ne-au târât cu forța în noroi.
Nu mă înșală ziua însorită,
Căci îi urmează gheara nopții reci,
Văd umbra ta, de lună alungită,
Spre alte-mbrățișări cum te petreci.
Nu se mai cere mâna sărutată,
Nici sânul dezgolit și alintat,
Iubirea e o pasăre plecată,
Iar cuibul ei de ploi e inundat.
Și, nu știu cum, dar te-am lăsat în urmă,
În timp ce umbra ta, încet, se curmă.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O privire de pe Taishan
Ce aș putea spune despre Marele Pisc?
Ținuturile de demult sunt pretutindeni verzi,
Inspirate și stimulate de respirația creației,
Cu cele Două Forțe echilibrând zilele și nopțile.
... Îmi dezgolesc pieptul către porțile norilor,
Îmi încordez vederea urmărind zborul păsărilor spre casă.
Când o să ating piscul pentru a cuprinde
Toți munții într-o singură privire?
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurgul duhurilor pierdute in etern
Sufletul nopții ne cheamă
Printre demoni și morminte
Spiritele ne atrag prin forțe divine
Viață nesfârșită de apoi abia acum începe
Iar totul se termină în amurg
Printr-un etern nesfârșit
Dintre spațiu și timp
Duhurile pleacă urechea la strigarea noastră cu suspin
Învăluite de ura... se odihnesc în eternul somn
Urzela timpului ne cuprinde
Fără să ne gândim la cele mai importante lucruri
Materia murdară ne atrage spre rău
Dar nu realizăm că vom fii doar niște duhuri în nesfaristul amurg
poezie de Ionuț Olteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forța cuvintelor
cuvintele îmi dau întotdeauna forță
înțelepciunea curge cu vorbe de duh
îmi luminează noaptea ca o torță
pe aripi de vis plutesc în văzduh.
adesea cuvântul e un fel de toiag
mă sprijină să nu cad în bezna adâncă
construit de meșteri din trunchi de fag
înlătur cu el obstacolul- stâncă.
cuvintele-s lumină mă țin noaptea trează
sunt ninse de stele ascunse-n poeți
îmi spune și Luna să nu-mi fie groază
de jocul umbrelor extins pe pereți.
cuvintele cheie credința mi le-a dat
hristice învățături am aprofundat.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu întrebați
Să nu mai întrebați de sufletul meu!
Nu vă voi recunoaște.
Între noi s-au înălțat munți de ceață.
Mă voi reîncarna într-un alt trup
Și îl voi investi cu forța visului meu.
Da-ți-mi înapoi timpul
Și timpul vă va aparține!
Chiar dacă voi purta un alt nume aici, pe pământ,
Voi nu veți cunoaște
Faptul că mă voi ascunde în el,
Devenind frază divină
Ce acoperă cu sine cenușa trecutului.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curcubeul sonor
Tu ești cerul în amurg,
Acel amurg în care lumina se absoarbe
Pentru a se descompune în corpusculi
Și eu sunt acest copac-femeie care te privește
Cu ochi puri
Dintr-un trunchi de piatră,
În timp ce frunza lui își tremură
Sunetul verde.
În univers o stea moare pentru iubire
Și eu simt forța care îi aspiră cuanta de lumină.
Aș vrea să devii nemărginirea mea neagră
Pe acest pământ care iși crapă scoarța
Din când în când
Și mai ales acum,
Ca la un sfârșit de timp.
Vântul este îmbrățișarea ta
Lângă acest câmp de maci care își tremură hipnotic
Umbra roșie melodioasă
Și lângă acest lan de grâu copt,
Care își tremură sonor galbenul.
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Logodna la rece
cu farmece e-terne bătrânul acesta își face din ne
vinovata copilă o pușculiță de porțelan: rafinat
piciorușele ei patinează pe polița
de asigurare a fericirii perverse a monstrului re
condiționat (?!) înainte cu o
oră la rece ca vremea finită de toamnă să-l bage
cu tot cu durerea din oasele craniului de scanat
după unele gratii subțiri: trase ca
printr-un inel de logodnă... de forță minoră
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România
Iată, încă o țară s-a prăvălit zilele acestea în abis,
Moștenitoarea și-omonima Romei, ale cărei legi bune
Au instaurat o pace tolerantă. Forța Gri* încă se impune-n
Gândirea omenirii, menținând națiile-n spațiul circumscris
Dreptului și frontierelor pe un pământ îmbibat de sânge;
O, dintre-ale istoriei aplauze prinse în didactice cleme,
O salut, măreață Romă, pe victima multor necazuri și probleme,
Pe România, odrasla ta! Un copil care nu plânge.
O, Neam Latin! Datoria noastră sporește zi de zi, întruna,
La fiecare scânteie-a sufletului tău larg cât neamul omenesc,
Fundamentând pe stânca justiției pacea-ntotdeauna,
În vreme ce-n jurul tău ere noi se tot rostogolesc!
Geniu divin! Gloria ta celestă-n nu se va stinge-n veac, române!
Ridică-te, ridică-te, România! Sufletu-ți, oricum, întreg rămâne!
[...] Citește tot
poezie de George Edward Woodberry, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp și destin
TIMP ȘI DESTIN
O, cum se duce timpul pe căile astrale
și-n fiecare clipă ne poartă prin destin,
lăsând-ne în gene repere ancestrale
să jaloneze calea urmașilor ce vin.
Astfel ne trece viața, cu bune și cu rele,
fără să știm, anume, ce fi-va după noi,
călătorind cu gândul spre neștiute stele
la mii de ani lumină-nainte sau-napoi.
N-ajunge nici lumina acolo unde gândul
ne poartă într-o clipă prin spațiul infinit,
să ne aducă taina ce-a zămislit Cuvântul
la marginile lumii în timp nedefinit.
Cuvînt-dumnezeire, ce arde ca o torță
în sufletele noastre, orfane pe pământ,
ca să primim în cuget nemuritoarea forță
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Timp și destin
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre forță și timp, adresa este: