Poezii despre groază și viață, pagina 3
În subteranul vieții
În subteranul vieții
Mai scurtă este ziua, lumina-i tot mai mică
Și stinsă-i este flacăra-n uitare,
Trăirea-i mai cu țepi și inamică
Iar viața e o luptă tot mai mare,
Murind în robi ce nu-ndrăgesc nimică.
În subteranul vieții mor ortaci
Urmând pe calea lor cea oarbă
Și-"oșteni" cu mâna pe trăgaci
Așteaptă noaptea să le-o soarbă,
În umbra "stelelor", buimaci.
Se pare că-ar mai crește "iarbă"
La "umbra marilor copaci"
Și inima-ar dori să fiarbă
În duhul celor mai "săraci"
Dar Flacăra-i nimică, în ochi de lume oarbă.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din rutina cugetului nou
Adăugat de Cătălin Dunca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino Țepeș
Vino Țepeș ca să vezi
că munții nu mai sunt verzi.
Din "codrul frate cu românul"
dispare bradul și gorunul.
Dealul rămâne golaș,
oile fără imaș.
Vino Țepeș, bagă groază,
că țara ne-o ruinează,
românii se-înstrăinează.
Char de nu-s copaci de țeapă,
scoate sabia din teacă
și lovește-i la grumaz.
Scapă țara de necaz!
Nu mai vrem, ca altădată,
să cerșim din poartă-n poartă.
Vino Țepeș, ia puterea
că ăștia ne vând averea.
Ne vând tot așezământul.
Ne vând viața și pământul.
Vino Țepeș de îi leagă!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți aduci aminte de niște grindină pe pervaz?
Îți aduci aminte de niște grindină pe pervaz?
Ne-a salvat de noaptea
în care ne-am contopit coșmarurile.
Dimineața am făcut dragoste fără să ne privim în ochi
pentru a nu descoperi groaza ce-a rămas în urmă.
"A fost o zi deosebită, mi-ai spus în ușă
am învățat să nu iubim."
Am tăcut și m-am uitat la tine în timp ce coborai scările
și trântirea ușii a fost ca o împușcătură în inimă.
Și-atunci mi-aș fi dorit să alerg după tine și să te îmbrățișez prelung,
am vrut să-ți spun că aș vrea să te țin în viață
când această teribilă moarte, care se repetă
precum cometele în august,
ca mareea zilnică pe țărmurile noastre,
va trece.
poezie de Menotti Lerro din Poeme alese, Genesi, Torino, (2013), traducere de Simona Sămulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secetă în agoră
iar o groază de minute
până când să vină somnul
tăinuit în vreun dom, nu-l
mai confund cu vreo virtute
ne-a furat criza din timp
a intrat molima-n bani
s-a umplut lumea de fani,
stresul face victime în olimp!
ne-am îmbolnăvit de-atâta vorbă
și cantine populare,
fericit cine mai are
sufertașul lui cu ciorbă!
un pahar de vin imploră
fiecare la o cină
însă cine e de vină
că e secetă-n agoră?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Strâng în palmă,
ultimul sărut al acestei nopți
pierdute, printre miile de nopți
petrecute împreună,
în miile de vieți pe care,
fără să vrem, le-am trăit...
Atât mai am lângă mine,
căldura acelui ultim și fericit sărut...
Restul clipelor le-ai transformat
în ore de groază, în nesfârșite tranșee...
Dă-mi liniștea înapoi,
și mută-ți câmpul de luptă,
căci armele mele nu sunt pregătite
pentru un război adevărat...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizită
Mă trezesc năuc din spaimele nopții
ca după o beție cruntă de docher,
pe colț de pat mă-nghesuiau, stingher,
nălucile. M-au vizitat, cohorte, morții
Am trăncănit o groază, pe-ndelete,
fragmente din altă imposibilă viață,
"the end" proiectat spre dimineață,
dans de strigoi și rânjete-amulete
Calvarul nocturn epuizant mă stoarce,
interferență dintre două zigurate arce,
neîntâmplări croite de nenăscute Parce
și cripticul mesaj; tu vizita le-o-ntoarce!
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui înger
Te-ai adus departe printre stele,
Tu, înger blând fără de vină,
Ești pentru țară un erou.
Acum tu ne privești din cruce,
Iar țara noastră va renaște din cenușă.
Ce crud a fost, Liana al tău destin!
Și Dumnezeu a vrut ca să te cheme,
Ți-ai apărat cu demnitate tricolorul,
Cu sufletul ți-ai apărat poporul,
Iar pentru țară te-ai jertfit ca un martir.
De ce te-au judecat prea crunt călăii?!
Când tu aveai o viață de trăit...
În apele învolburate și meschine
Te-ai avântat, Liana și-ai pierit...
De ce atâta groază pentru tine?!
Eroii toți prin noi or să trăiască,
Să ne amintim de ei cu demnitate,
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fatalitate
Fericit este copacul atât de puțin simțitor,
dar mai fericită piatra, căci în ea simțirea e de tot absentă:
nu există durere mai mare decât aceea de-a fi viu,
nici povară mai grea decât să-înduri o viață conștientă.
Să fii, dar să nu știi nimic, și să-ți lipsească definitiv țelul,
și groaza pentru tot ce-ai fost, și spaimele de-acum și cele viitoare...
Inclusiv aceea de-a fi sigur că mâine o să mori,
și să suferi parcurgând o viață și-un întuneric mare,
trecând prin ceea ce nu știm și nici nu suspectăm măcar...
Și carnea care ne-amăgește cu ciorchini de struguri reci,
și mormântul care ne-așteaptă gri la ceasul funerar,
și să nu știm unde ne vom duce la sfârșit
și nici locul de unde am venit!...
poezie de Ruben Dario, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zălog
Zugravii apocalipsei
Fiare vătămătoare
Impresari decadenți
Trăiesc mascați printre rânduri
La paritate cu Antihrist
Împăratul groazei și terorii
Aruncă praf în aștrii
Să întunece galaxia
Scot cele multe capete
Cu coarne din neant
Peste pământenii debusolați
Așa din culori sumbre
Pictează conspirativ viitorul
Scriu subversiv alte versete
În variante diabolice
Răstălmăcind prorocia
Sfântului Ioan Teologul
Cât să întunece universul
Conștiinței umane.
poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Nopți lungi și triste
Acasă mă gândesc
Și pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopți pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopți de basm acolo, la voi
Și Doamne, pentru ce o viață de coșmar
Și pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopți pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopți de basm de care nu mai știu
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
[...] Citește tot
cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre groază și viață, adresa este: