minciună şi neruşinare

Nostalgie

Pe când cocoşii roşii cântaseră pentru a treia oară
Împământind cerescul celor ce crai se visau
C-un fel de răzvrătire specifică unei dimineţi urbane,
Iar floarea de salcâm îşi lepăda pe caldarâmuri reci juneţea,
Sub ploaia decoltată şi mult prea trivială
Ce-i abuza neruşinată, grădinii, vie frumuseţea,
Dezbrăcând-o ca pe un nud de Modigliani,
În tonuri calde, cafenii,
Treceam buimac la braţ cu... Viaţa...
Cu-acelaşi sacou gri Romarta,
Cu-aceeaşi fustă din poplin
Ne sărutam schimbând venin...

Şi eu şi Viaţa, chinuiţi de finalul brutal al ultimului scenariu cosmic
Căruia ne abandonaserăm doar din teama de a nu fi
Eram... mai mult înţelepţi decât tineri,
Şi mai mult firoscoşi decât filosofi,
Mai mult buni decât frumoşi
Şi mai mult trişti decât buni...
Cum eu nu fusesem drept cu Viaţa

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

Pe când cocoşii roşii cântaseră pentru a treia oară,
Împământind cerescul celor ce crai se visau
C-un fel de răzvrătire specifică unei dimineţi urbane,
Iar floarea de salcâm îşi lepăda pe caldarâmuri reci juneţea,
Sub ploaia decoltată şi mult prea trivială,
Ce-i abuza neruşinată, grădinii, vie frumuseţea,
Dezbrăcând-o ca pe un nud de Modigliani,
În tonuri calde, cafenii,
Treceam buimac la braţ cu... Viaţa...
Cu-acelaşi sacou gri, Romarta,
Cu-aceeaşi fustă din poplin,
Ne sărutam, schimbând venin...

Şi eu şi Viaţa, chinuiţi de finalul brutal al ultimului scenariu cosmic,
Căruia ne abandonaserăm doar din teama de a nu fi,
Eram... mai mult înţelepţi decât tineri
Şi mai mult firoscoşi decât filosofi,
Mai mult buni decât frumoşi
Şi mai mult trişti decât buni...
Cum eu nu fusesem drept cu Viaţa

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cruciaţii... sau... Carnasier

De ce se scrie istoria cu sânge?
De ce Pământul nu ne mai ajunge?
Cutuma de conflict ne e războiul!
Felina-om îşi marchează teritoriul!

Nici câinii, nu se-omoară între ei...
Copii, îşi cresc familiile de lei!
Şacalul nu-şi atacă partenerul;
Oţelu-şi ştie sursa... că e fierul!

Chiar şarpe, de se schimbă-ades în piele,
De seamăn e aşteptat, la reînviere;
Şi un pe alt, nicicum nu se sugrumă;
Căci, are fiecare... o fărâmă.

Suntem pirane, orci... ce imităm.
Feroci de sânge, frate ne înfruntăm!
La fel, cum crocodilul, sau rechin;
Ne sfâşiem cu zel, producem chin.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imunizare

[file de jurnal afectiv]

las soarele să moară
îi vând pontul să plece mai repede
într-o văgăună/ într-o aglomeraţie/ bunăoară în lumea aceea
care n-a auzit vreodată de mine

în râset cosmic
mă răstesc la duminici
cu poale lungi şi feţe smerite
neruşinat camuflând minciunile şi desfrâul
incendiez o parte din grămezile nimicului

picur lumină-cu-otravă
silabele mele despuiate
cârtiţe retrograde ce râcâie ochii
fără de spaimă să dezgroape întuneric

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urât popor

Urăsc popor fudul că-i prost, mândru netot
şi-mi ţine ţara în gropi şi glod de-atâta lene,
iar prizonier mă zbat să-mi pierd spurcate gene,
căci mi-a luat drept şi la ce-aveam şi drept la vot.

Urăsc popor needucat, fără ruşine
un cerşetor ce-şi vrea doar maţul cât mai plin,
furându-şi ţara să se-ndoape cu peşin...
copii şi-i vrea masteri şi doctori din jivine.

Urăsc popor ce se încântă din minciună,
ce se-mplineşte când pe altul îl distruge,
rânjind din spate de-un ghişeu şi de-i ceri fuge...
Că "nu e el şi de nu-ţi place... dă arvună!"?

Urăsc popor cu minţile-n hipnoză sumbră,
hrănindu-şi suflet din stropit cu apă chioară
din măturoaie, pupând moaşte... Pus pe-ocară
de-i spui de hoţi..."Că nu-s penali, au făcut... umbră"!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 decembrie 2016)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestament

Nu veţi lăsa drept ţară, după moarte,
Decât un nume adunat pe-o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Printre ruine de fabrici furate
Pe brânci de străbuni mei lucrate
Din care, tânăr, să furi te-ai apucat se ştie
Din ţara mea ai făcut hoţule o colonie.
V-aţi aşezat mafia căpătâi,
Minciuna e hrişovul vostru cel dintâi.
Aţi furat tot, fără ruşine
Păduri şi fabrici şi uzine
Şi glia toată strămoşească
Şi chiar mormintele eroilor din brazdă
Al robilor cu săricile, pline
De osemintele vărsate pentru tine.

Ca să schimbaţi, acum, ultima oară
Ţara-n mişei şi brazda-n altă ţară
Serviciile au furat, dintre sclavani,

[...] Citeşte tot

pamflet de Ciprian Dragne, după Tudor Arghezi
Adăugat de ciprian_dragne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mari

O, ce ciudă, cât mă mir,
D-al celor mari caractir!
Ce schimbate la ei firi,
Ce gusturi, ce diferiri!
Precum ceriul de pământ,
Aşa ei de cei mici sunt.
Toţi trândavi, toţi lenevoşi,
Nestatornici, furtunoşi,
N-au ei fapte bărbăteşti,
Toţi au minţi copilăreşti
Toţi de mititei iubesc
Lucruri care nu-i cinstesc.
Toţi, de când sunt băieţei,
Înclinează lângă ei
Oameni care-i linguşesc,
Care-i laud' şi-i slăvesc.
Totdeauna cei mari vor
Să aibă-n casele lor
Prefăcuţi ce le vorbesc
Tot cele ce ei voiesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Barbu Paris Mumuleanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Permisiuni (distihuri inspirate după dictonul latin "Quod licet Iovi non licet bovi")

Ce-i permis abilului
Nu-i şi imbecilului.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis şi ageamiei.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis nicicum prostiei.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis şi neroziei.

Ce-i permis activului
Nu-i permis pasivului.

Ce-i permis afectuosului
Nu-i permis şi belicosului.

Ce-i permis afectuosului
Nu-i permis şi ticălosului.

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (10 octombrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa la români

Unii sunt mari mincinoşi
Bârfesc aproapele mereu
Însă se cred credincioşi,
Dar nu-ntind o mână la greu.

Cu gura se închină,
Nu te-ajută niciodată,
Sufletul nu ţi-l alină
Îţi râd în nas, câteodată...

La Sfânta Biserică,
Se duc fără ruşine...
În fiecare duminică
Şi nu fac un bine.

Când e sărbătoare,
Credincioşii te doboară.
Se calcă şi-n picioare
Între ei se-omoară.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (12 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

10 porunci ale democraţiei

Nu omorî, te omoară ei cu sistemul de sănătate şi pensii...
Nu judeca, judecă doar banii...
Nu fura, fură ei şi pentru alţii
Nu-ţi fă idoli falşi, ei există cu adevărat!
Nu preacurvi, deja le eşti închinat
Nu minţi, e dreptul lor de tine votat
Nu râvni la bunul altuia, are cine cu neruşinare
Nu vorbi de rău, te batjocoresc ei
Nu cerceta, te ascultă ei
Să crezi numai în ei, sunt dumnezei

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!