suflet şi îngeri

Îngeraşul

În acele clipe, când îţi este bine,
Nu uita copile, că sunt lângă tine!
Greul de te-apasă, cere-mi ajutor,
Eu sunt lângă tine – înger păzitor!
Roagă-te din suflet, copilaşul meu,
Ai, te rog, credinţă, eu veghez mereu
Şi voi fi acolo când vei da de greu!

acrostih de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngeri albi

Ninge cu îngerii albi,
Peste chipul tău, peste chipul meu,
Parcă au fost trimişi din cer de Dumnezeu.
Se topesc în palma mea, în palma ta,
Aceşti îngeri albi cu sufletul de catifea.
Ei tot pământul îl învelesc cu un covor alb nepământesc.
Se bucură mic şi mare de această magie, de această splendoare,
Adusă pe pământ de aceşti îngeri gingaşi fără aripioare.

poezie de Vladimir Potlog (30 ianuarie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret

Păr de aur, ochi frumoşi
Sinceri, calzi şi luminoşi,
Chip angelic, minunat
Tu eşti ceru' azul, înalt.

Frumoasă precum o floare,
Rază din raze de soare,
Colţ de Rai e al tău suflet,
Mândră-n port, dar şi la umblet.

poezie de Răzvan Isac (20 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clarviziune

Memorie cu suflet de Cassandră
are îngerul meu păzitor,
aură şuie, aripă tandră,
morb întâmplător.

Ce spui, fluture, de toate acestea?
ielele-dragele ce-or să priceapă
noaptea, când e gata povestea
şi-i ceaţă pe apă?!

Doar eu aş putea să pretind că invoc
spirite blânde, nori de duminică…
spune-mi cu cine mă joc,
râdere cinică.

poezie de Mariana Ene
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

O taină din sufletul meu

Mereu când te priveam, ca pe un înger te vedeam;
O privire aşa de caldă, cum nimeni nu poate să aibă!
Doar o atingere de-a ta, sufletul meu pentru o viata mi-l alina.
Frumos îmi vorbeai, mereu îmi spuneai vorbe dulci, cum numai tu stiai.
Iar când destinul a venit, parcă totul în jurul nostru a luat sfârşit!

poezie de Rareş-Mircea Jiga (2014)
Adăugat de Rares Jiga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi despleteşte părul

te măsor cu lumina
iubite

mi-a crescut sub cristalin
un copac albastru
şi un înger ce-şi spune Nitael...
- eu sunt splendoarea lui Dumnezeu
cântă el
eu te măsor cu lumina iubite
şi tremur
de parcă azi
e facerea lumii
coacerea merelor albastre
în sânul sufletului meu...

mirosind a sferă
cineva îmi despleteşte părul...

poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Ramona Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acrostih...

Iubind îngerii căzuţi,
Urmăm un destin aleatoriu.
Bifurcăm meandrele sufletului şi
Inima în mii de scântei.
Renunţăm la necuvintele care
Enumeră visele într-o lume
Analfabetă!

acrostih de Viviana Milivoievici (2015)
Adăugat de Viv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa cea lentă

Fără-ndemn intrăm în toamna
Cântecului plin de frică.
Nici o aripă de înger
Aerul nu-l mai despică.

Mâna spre pământ se lasă,
Pipăie-ntre ierburi rana
Larg deschisă. De sub pietre
Şerpi clociţi prelingu-şi zeama

Ce-o sorbim c-o poftă veche
Până mintea ni se strică.
Fără rost intrăm în toamna
Sufletului plin de frică...

poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger al iubirii

Am adormit, un înger m a trezit,
Cu sărutări, pe al meu obraz,
In urma lui,
Parfum, si praf de stele, a rămas,
E îngerul iubirii am aflat, m a sărutat si a plecat
De când eu m am trezit ca un miracol
Simt usurare că plutesc acum
Iar ma înalt spre cer privesc pot sa plutesc
Iti dăruiesc sufletul inima inger al iubirii
Suflet din clepsidra timpului te ai coborât
Din astrele albastre sa vii sa te sărut
Când dorm si vii să mă saruti in vis
Sărutul tău rămâne eternul paradis
Inger al iubirii te scriu cu litere pe iris
Cerul meu albastru iubirea din vis
Tu esti intregul univers al eternului meu paradis!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicul

La miez de noapte când oamenii dorm
Somnul lor dulce şi uşor,
Tu te îmbraci în haină de înger
Şi acorzi primul ajutor
La un suflet care de durere plânge.

Tu n-ai aripi, nu ai coborât din rai.
Nu eşti sfânt ca sfinţii care dorm în biserică,
Dar mâini de aur ai şi un medicament pentru orice durere.

Şi apoi cu sufletul împăcat, când soarele apune,
Te întorci la casa ta în oraş sau sat,
Obosit, dar şi mulţumit că ai mai salvat
Un om pe această lume.

poezie de Vladimir Potlog (17 iunie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!