Poezii despre suflet și învățătură, pagina 3
Să-ți fie bine, drag fecior
SĂ-ȚI FIE BINE, DRAG FECIOR
De când pe lume te-am adus
În casa sufletească,
Rugăciuni mi-am dus la Iisus,
Vrând să te ocrotească.
Să primești bine în viață,
Sufletul meu nu-nceta
De-a pune rugă-n speranță,
Pentru fericirea ta.
Nu suportam să-ți văd plânsul
Și lacrimi pe obrăjori,
Că-n mine plângea sufletul
Mai rău ca ploaia din nori.
Cu brațele protectoare
Te sprijineam, să mergi drept.
Să înveți ce e onoare,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb, tot mai alb
Singuri, în somn
tresărim amintindu-ne
de uși uitate deschise,
din alte vieți.
Alb, tot mai alb
fragilul meu suflet...
Cum? Doar mereu îl învăț
să nu crâcnească-n
leagănul de mătase
al pieptului.
Uitarea e balsam întru toate.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie rătăcită
Din copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a înghețat.
În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit și aruncat
În vâltoarea vieții, care l-a marcat,
Doar din mila Domnului să trăiască.
Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supraviețuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.
Statut umilitor să-și depășească,
La școală, an de an a fi premiant,
Învăța noaptea, ziua să muncească.
poezie de Maria Filipoiu (12 februarie 2022)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Comoara mea
Ei și ce dacă n-am loc în al tău gând?
Am învățat că pot trăi și-așa...
Tot neprimind, însă mereu eu dând
Bucăți din suflet el e comoara mea
Și poate că nu e una râvnită...
Și poate râzi că eu îi spun comoară...
Ai să-nțelegi cândva, într-o clipită,
Cât sărăcia-ți va putea să doară.
Ei și ce dacă n-am loc prin amintiri?
-Vezi desuet să-ți fiu numai eu dragă...-
Cu lacrimi voi spăla dezamăgiri,
Dar tu... vei fi sărac o viață-ntreagă.
poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Alina Tanasă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu te-a înzestrat
Dumnezeu te-a înzestrat
cu un suflet minunat.
Dacă vrei ca să primești
de la viață ce-ți dorești,
învață ca să trăiești!
Alungă din suflet teama,
alungă și îndoiala.
Ca să-ți împlinești speranța
alungă nesiguranța!
Greutăți multe vor fi.
Luptă și vei reuși!
Ai curajul să zâmbești.
La viitor să gândești.
Când fericirea-ți iese-n cale
deschide larg brațele tale.
În inimă s-o primești,
cu tot ce faci să te mândrești.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ai știut
Tu mi-ai fost cântec,
când plângeam ca un copil.
Tu mi-ai fost sprijin,
când am fost disperată.
Tu mi-ai fost zâmbet,
când eram tristă și supărată.
Tu mi-ai fost fericirea,
când eram pierdută în gânduri și sufeream.
Tu mi-ai fost adevarul,
când în jur era numai minciună.
Tu m-ai învățat multe în viață,
când eram neputincioasă.
Tu ai știut să-mi atingi sufletul,
când alții au știut să mă rănească.
Tu ai știut ce e iubirea,
pe care mi-ai daruit-o mie.
poezie de Eugenia Calancea (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbucium și înșelare
Omule, câtă înșelare
Este zbuciumatu-ți umblet!
Fugi prin viață atât de tare
Să-apuci toate-ntr-un răsuflet
Încât viața timp nu are
Să ți se îmbibe-n suflet
Cu măreața ei splendoare!
O, de-ai căuta Lumina
Și-ai trăi cum ea te învață,
- Mai prezent în propria-ți viață-
Viața ta ar putea să fie
Far în noapte și făclie,
Cu lumină din Lumină
Fericită-n veșnicie.
Dar cu inima-ți haină
Zbuciumată pentru glie,
Viața scurtă o să-ți fie
Însă zbuciumu-o să-i țină
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții (7 iulie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste
am căutat într-o noapte limita universului
am găsit femeia
am căutat ochii, am găsit privirea
am căutat buzele, am învățat sărutul
am căutat mâinile, am cioplit cuvântul
cu privirea ta
cu buzele trupului
cu mâinile gândului
am așternut pe scoarța sufletului
povestea noastră
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am ascuns
Azi am ascuns iubirea
Printre crengile ninse
Și mi-am lăsat sufletul
Rătăcind pe pământul
Îmbrăcat în mantia
Strălucitoare a iernii...
Din văzduh norii își cern
Steluțe siderale și
Flori de gheață peste
Inima caldă și tristă
Ce azi învață să fie senină
Rece și neînvinsă...
poezie de Loreta Toader
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte de suflet
Doamne cât ne-am complicat!
Ce-o mai fi adevărat?
Cât mai e din ce a fost?
Cât mai are astăzi rost?
Mai iubim precum demult?
Mai e viața noastră cânt?
Mai dansăm precum dansam?
Fredonăm cum fredonam?
Nu mai vrem? Eu cred că da.
Suferim de a uita,
Însă cred că mai putem,
Important este să vrem.
Toți simțim, puțin, mai mult,
Eu doar sufletu-mi ascult,
El chiar știe, mă învață,
Parcă-mi dă o nouă viață...
poezie de Adi Conțu (26 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre suflet și învățătură, adresa este: