Poezii despre știință, pagina 4
* * *
foloseam imperfectul în laborator
ca experiment al confesiunii
în derulare.
îl înșelam pe bărbat
cu alter ego-ul lui
în descoperiri lacome și incomplete
ale dualității.
deformarea mea o tratam
cu desfrânare
la ore fixe sub formă de doze
din ce în ce mai sublime,
până când pacientul involuntar
își multiplica rezistența orgasmic
la catalizatori.
răul e o știință
sponsorizată din penumbră
de tare,
astfel că îi așezam în retorta cenușie
[...] Citește tot
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
New age...
Unicornul, unicoarna
Se decid să dea cu goarna,
Fiindcă ei de fapt există
Nu sunt basme din revistă,
Lumii chiar o să se-arate,
Fără cum, când, dar și poate,
Pe o scoarță, pe-un perete,
Într-un nor, pe un burete,
Și rapid va lua ființă,
Nebazat pe vreo știință,
Cultul cornului în frunte,
Celor cu rațiuni mărunte...
Mărturia e ca gata,
Cornulețul și cornata...
poezie de Vasile Zamolxeanu (4 martie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărturarii de la nu la da
Dante Petrarca, Toma d-Aquino Roger Bacon
Galileo Rabelais Montaigne Descartes Racine
Pascal Leibniz Kepler Huyghens Newton
Voltaire Buffon Montesquieu Goethe
Rousseau Maistre Chateaubriand Lamartine
Michelet Mommsen Treitschke Ostwald
Brunetiere Barres Lemaître Peguy
Maurras d-Annunzio Kipling și ceilalți
cărturari
re-numiți și ne-numiți
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (15 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
... și va fi dragoste
Stau pe genunchi și- i
spun lui Dumnezeu
că o să plec
respir sacadat
uneori
mă întorc în timp și mă ascult
spun în gând Tatăl nostru
sperând că-n următoarea clipă
voi fi altfel
mai mult decât atât
voi ști unde se tot duc oamenii
în pământul de sub pământ
sau în cerul de sub cer
voi ști sensul multor lucruri
pe care cu bună știință
le-am ignorat
voi împărți sfârșitul lumii
în cioburi
câte unul pentru fiecare
nu voi fi trist
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uscat (Se dedică doamnei Łucja Czetyrkowska)
- Disciplina preferată?
- Matematica.
- Matematica? Dar este o știință uscată, numere seci...
- Uscată? Ascultă numai: 3 mii de oameni mor pe minut, 15 milioane flămânzesc în stradă, 5 milioane de copii nu au părinți, în fiecare secundă cineva se sinucide...
- Încetează! Simt că am ceva uscat în gât...
- Da? Dar pe obrazul tău se scurge o lacrimă. Oare ești sensibil la numere uscate?
poezie de Marzena Mackojc din Femeile și ciocolata, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Democrație-cumetrie
Astăzi în democrație
nu e mare bucurie,
neapărat să ai carte
dacă vrei să ai și parte.
E de-ajuns ca să ai "spate".
Sigur vei avea și parte.
De ai spate-asigurat,
peste noapte ești bogat.
La ce să te chinuiești
știința s-o însușești?
Fără carte, reușești.
În așa democrație
e și multă cumetrie.
Ieri erai un coate goale,
astăzi primești osanale.
poezie de Dumitru Delcă (13 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pisicile
Savanți severi, plecați pe luneta planetară,
Ca și amanți frenetici, când vârsta li-e-n declin,
Iubesc voinica, blânda pisică din cămin,
Ca ei de rebegită, ca ei de sedentară.
Prietene științei și voluptății vii,
Ele iubesc tăcerea și-au spaimă de tenebre;
Le-ar folosi și Iadul la cursele-i funebre,
De și-ar pleca trufia felină spre-a servi.
Visând, ele s-așază în nobilă ținută,
Ca sfincșii ce-n deșerturi contemplă zarea mută,
Sau dorm în pacea nopții și-a visului etern;
Le luce magic coapsa de scînteieri mobile,
Și pulberi, ca nisipuri de aur ce se cern,
Le scapără prin stranii și mistice pupile.
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Nicu Porsenna
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strangularea
abia atunci când lovindu-l
peste fața nevăzută a mîinii cu stetoscopul
îi lua tensiunea cum ai lua
un tenismen la bătaie cu o rachetă saturn
(?!) s-a lăsat dincolo
de brațele sale mai atârnau și alte femei și
alte garouri și toate erau
cât se poate de goale cât se poate numi
asta o știință a strangulării
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Homo Sapiens
Bag seama că acum iar bate ceasul
să mă retrag a doua oară-n peșteri:
să trag la gura grotei noastre scunde
o lespede puternică, de-o tonă,
și să-ncep iar să zgârii în pereți
gravuri neo-rupestre-n alb și-n negru
(policromia ne-a rămas afară).
E drept, are să pută-ngrozitor
două-trei ere încă-a hoit de homo!
Dar ce frumos lucește în știință
- după un alt cuaternar istoric -
albitul osuar al unui trib...
Afară, dinozaurii țestoși
prind să-și ascută creasta carapacei
de pavăza de gresie-a intrării.
poezie clasică de Romulus Vulpescu (16 ianuarie 1969)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
(de)căderea mea
are un fundament științific natural
și e întotdeauna aproape egală
cu fatalitatea iubirii la pătrat...
urcarea ta ține de miracol
dar planarea în neant e o anomalie
temporară a matricei
dacă ai prins azi în Iluzie
un loc la geam cu wifi și vis condiționat
crezi că vei rămâne iubito
stăpâna inelelor?
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre știință? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre știință, adresa este: