Poezii despre admirație, pagina 5
Iubește ce-i frumos!
Când te calcă alții în picioare
Trântindu-te pe jos,
Tu te ridică și mai tare,
Iubește ce-i frumos!
De-i putred totul împrejur
De un lugubru miros,
Tu, păstrează-te tot pur,
Iubește ce-i frumos!
Când te insultă unii grav,
Prefă-te mai sfios.
Ocolește totul cei mârșav,
Iubește ce-i frumos!
Admiră cerul plin de stele,
Și cel întunecos,
Și în bune și în rele,
Iubește ce-i frumos!
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptare
La o masă de piatră rotundă
cu scaune împrejur
se așteaptă să se așeze apostolii,
nu vine nimeni,
pe aleea din față trece o familie tânără,
Dumnezeu o admiră, privește cum se sărută
și pleacă mai departe mulțumit
de poezia facerii.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paralele intersectate
Te admir
pentru că știi să te faci
plăcută,
doar tu îmi iei sufletul
și mi-l înfășori
în straiele primăverii
când eu strănut
sufocat dulce de polenul
de pe buzele-ți,
mai știi
când îmi desenai trupul
în menghina
coapselor tale?
poezie de Ion Țoanță
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pusesem aer parfumat
Pusesem aer parfumat
În pipa care mă inspiră
Pe când salcâmul se admiră
În ochiul lunii mai curat.
Atunci urechii îi fu dat
S-audă-o fată cum se miră
Râzând că n-am și eu o liră
Ca un confrate consacrat.
Ci-n mica-i barcă legănată
Tăcere se făcu de-odată;
Codrii trăgeau să moară-n jur.
Ea-mi asculta flautul care
Scotea din el suspinul pur
Al primăverii trecătoare!
poezie clasică de Francis Jammes
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anonimi din România...
Voi, eczeme a României,
Securiști și turnători,
Anonimi de meserie,
Anonimi convingători!
Va admir perseverența
Și opinia severă,
Mai ales impertinența
Plată ca o cromosferă!
Dar detest obrăznicia,
Frica voastră de lumină.
Anonimi din România,
Poate ridicați cortina?
(Și percep cum cărămida,
Aia din mercur și lut,
Anonim lovea perfida
În Românul Absolut!!!.)
poezie de Iurie Osoianu (15 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea Soarelui
Mândră-i floarea soarelui
Când își mișcă pălăria
Spre înaltul cerului
Aurind toată câmpia.
În bătaia vântului
Își arată bucuria,
Mândră-i floarea soarelui
Când își mișcă pălăria.
Se înalță ciocârlia
Pe deasupra lanului,
O admiră păpădia
De pe malul lacului,
Mândră-i floarea soarelui.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise și dorințe
În mintea mea aleargă
Mii de sentimente,
Senzualitate și poate regrete
Și îmi doresc să fiu
Vântul ce suflă în pustiu.
Să pot țipa, să, mă eliberez
De năluci ce mă bantuiesc,
Apoi să mă nasc fluture o zi
Intensitatea vieți să pot trăi..
Să fiu culoarea unui curcubeu
Să admir de sus, tot ce nu pot eu
Să zbor cu îngeri în cer
Și să dezleg orice mister.
poezie de Georgescu Elena (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metafore și epitete
Mi-ai apărut în cale ca o poezie,
Cu versuri lungi și rime îmbrățișate,
Având înșiruiri de adevăr și fantezie,
Scrise pe suflet cu litere îngroșate.
Te pot descrie doar prin epitete,
În stihuri cu slove moi din catifea,
Versul ți-l sorb în zori pe îndelete,
Ca pe o poezie cu aromă de cafea.
În strofa vieții mele cu rime agitate,
Ești o metaforă ce sufletu-mi alină,
Când îți admir sfios și pe nerăsuflate,
Piciorul metric și glezna lui cea fină.
poezie de Paul Aelenei din Vara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 94
Cei care pot răni, dar se abțin
Și nu fac ce arată permanent,
Ce-i mișcă pe-alții, dar ei stânci devin,
Reci, imobili, trăind indiferent;
Aceștia haruri multe moștenesc
Și se-ngrijesc de tot ce li s-a dat;
Chipul lor mândru bine-și stăpânesc
Și îl expun să fie admirat.
Florile verii dulce înfloresc
Doar pentru ele, după care mor,
Dar dacă înăuntru putrezesc,
Chiar și ciulinul pare încântător.
Dulce-n amar prin faptă s-a schimbat;
Crinii miros urât când s-au stricat.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mlădiere - Veșnicie
Ochii timpului sunt orbi,
Timpul vede prin călcâie,
Două ciocuri ca de corbi
Dat-au chipul de momâie
Timpului ce, de-ar zări
Frumusețea ta, iubire,
N-ar mai trece, s-ar opri,
Mlădierea să-ți admire...
Iar lumea, prin urmare,
Ar fi nemuritoare.
poezie de Marius Robu (3 ianuarie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre admirație? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre admirație, adresa este: