Poezii despre Apocalipsă și iubire
poezii despre Apocalipsă și iubire.
Poveste de dragoste
Dacă nu ți-aș fi, dacă nu mi-ai fi,
Ar ploua degeaba pe pământ,
Totu-ar fi anost,
Goană fără rost,
Nu ar fi lumină în cuvânt.
Dacă nu mi-ai da, dacă n-aș primi
De la tine flacără de dor,
Pescăruș aș fi
Care ar boci
Valurile ce pe plajă mor.
De nu m-ai iubi, de nu te-aș iubi,
Am trăi o veșnică eclipsă,
Așteptând tăcuți,
Îngroziți și muți,
Judecată și apocalipsă.
Însă cât îți sunt și cât tu îmi ești
Se mai scriu de dragoste povești...
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
1
grafica dimineților reci
alunecarea pământului
de sub picioarele mele
și absența ta
erau semnele apocalipsei
la sfârșit au plecat cocorii
fanfara din parc
și fotograful
nu mai e nimeni altcineva
în această iubire
de plastic
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adânc mi-e sângele
și-această sete de iubire
îmi toarnă plumb
în fiecare necuprins pe care-l strâng;
... resemnare, te-așterni ca un sărut!
și-adânc mi-e sângele
ce-l strig
neputinței unui cuvânt.
! mi-e sete
ca de-un apocalips
mângâiat în așteptare de tine...
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pace lumilor
Prin puterea mea, a ta
Prin puterea lor, ei vor
Să conducă ce-a ramas
Să conducă acest lăcaș,
Alți mor și se jertfesc
Pentru cei care-i iubesc
Alți înjură și te fură
Iar majoritatea-n îndură
Să accepte ce fac ei
Chiar din textu' apocalipsei
Chiar de scrie-n testament
Arătând te fac dement,
Pentru ceea ce toți știm
Că realitatea e venin,
Îmi doresc ceea ce mulți vor
Pace lumii, lumilor
Pace vouă, pace lor
Pace, pace tuturor
poezie de Florin Dumitru
Adăugat de Florin Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Din dragoste și ură e țesută lumea
precum o pânză de penelopă
în așteptarea apocalipsei
sau doar a iubirii perfecte
precum îți tot șoptește sufletul
că ar putea fi undeva aiurea
dincolo de orice iluzie
țesută din cuvinte
când pe față când pe dos
când într-o răsucire de borangic
uneori cu sfințenie
alteori cu toți dracii
dar atât de strâns
încât și galaxiile râvnesc
ca la o altă îmbinare de perfect
vezi tu iubire
nu avem limbile destul de lungi
încât să ne împletim tăcerile
de dincolo de orice altă poezie
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă între noi
Un vânt rece-mi bate-n fereastră
Astăzi și mâine sunt anunțate ploi.
Tulbură-i povestea de iubire a noastră,
Toamnă e afară, toamnă este între noi.
Pe cer se înalță plumburii nori,
E o imagine tristă, parcă vine apocalipsa
Și pe mine mă trec milioane de fiori...
În timp ce inima îți plânge lipsa.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (22 septembrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa
Apocalipsa a cuprins
Pământ și soarele aprins
Dispare trist îin infinit
Viața fara de sfarsit
Iubitul meu nepamantean
Intinde-mi mana ca sa am
In vesnicii care nu mor
Tot ce am strans cu-atata dor
Misterul noptilor cu luna
Si florile de mar cununa
Marea albastra-n unda calda
Si tot ce am iubit odata
Sa duc cu mine-n univers
Si frumusetea unui vers
In alta lume, spirit viu
Voi fi ce n-am visat sa fiu
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
26 martie, a 66-a primăvară
(lui Petru Ioan Gârda, de ziua sa)
Ce viscol, frate, ce ninsoare,
Covid, călăul prea temut?
Azi este zi de sărbătoare
Când Petru Gârda s-a născut!
Niciun taifun, nici pandemia
Sau vrun apocalips divin
Nu ne umbrește bucuria
De-a declanșa potop... de vin!
În țară toți să chefuiască,
Mulți ani lui Nelu să-i dorim,
Mult umoriștii să trăiască
Și cei pe care îi iubim!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Motto
Totul ma chinuia atunci, faptul ca aveam zece degete
în loc de o suta, sau mai bine unul singur, putând
sa se prefaca în fulger,
ca trebuia sa calc pe pamânt în loc sa zbor, sau mai bine
sa ma aflu într-o mie de locuri deodata,
totul ma chinuia atunci, dragostea dintre barbat si femeie,
pe care eu as fi vrut-o altfel, suprapamânteasca,
o întâmplare fantastica, la care sa ia parte oceanele, si
nebuloasele, cu toata întinderea si profunzimea lor,
deznadajduit eram si plin de o crunta revolta împotriva
mizerei conditii umane,
visând mereu flacari mari, apocaliptice, care sa prefaca
în scrum sarmanele noastre fiinte nedesavârsite si
vulnerabile,
tânar neîmblânzit, haotic, revoltat mai întâi de destinul
biologic al lumii.
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentința
Povestea mea se cântă pe strune sângerânde;
Iubire tânguită, ce pe ruguri arzânde,
Își declină sfioasă, o ultimă dorință,
Către călăul ce vrea s-o treacă-n neființă...
O inimă prea plină de lacrimi ferecate,
Pe nedrept condamnată la vise refuzate,
Cu ultime puteri, își strigă inocența,
Dar nimeni n-o aude... s-a pronunțat sentința!
Ecoul mai răsună, pe-o liră obosită,
Scâncind apocaliptic iubirea ne-mplinită,
Cerul se-nduioșează și plânge în rafale,
În foc nestins, se stinge, iubirea-n a ta cale!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Apocalipsă și iubire, adresa este: