Poezii despre facerea lumii
29 de poezii despre facerea lumii.
Gogyohka
greierii s-au încâlcit
în părul ei negru
după ce ne-am iubit
în iarba lor de-acasă
la facerea lumii noastre
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi despletește părul
te măsor cu lumina
iubite
mi-a crescut sub cristalin
un copac albastru
și un înger ce-și spune Nitael...
- eu sunt splendoarea lui Dumnezeu
cântă el
eu te măsor cu lumina iubite
și tremur
de parcă azi
e facerea lumii
coacerea merelor albastre
în sânul sufletului meu...
mirosind a sferă
cineva îmi despletește părul...
poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Ramona Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la facerea lumii
din toate visele numai unul are aripi
nefolosite la zbor
și sub ele se clocește oul lui Columb
din care iese universul
pe care l-a gândit Dumnezeu
și nu oamenii așa cum se laudă
de la facerea lumii
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In umbra visului impanzit de tine
Mă întreb
cum va fi cea mai frumoasă noapte
după care tânjesc
de la facerea lumii
pentru care mă deșir
până la capătul pământului
căutând înțelesul unui răsărit de soare
în umbra visului
împânzit de aroma ta
furată o dată cu mușcătura din Rai
în care murmură ca o lacrimă
chemarea însingurării
pentru noaptea
din care adâncurile se vor deschide
cu tine.
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai e vreme,iubite
Risipind nenufari în pirogi arămii,
În iatac solitar se rotesc veșnicii.
E facerea lumii și e ziua întâi,
Mai e vreme, iubite, mai e vreme, rămâi!
Viscolit de cocoare, mi-e visul stingher,
Prea departe de mine, aproape-i de cer,
Nu-i scăldat în zenit întunericul viu,
Răsăritul nu e trandafir purpuriu.
În tăceri răstigniți, ne-om întoarce-ntr-o zi,
Ne-om scrie povestea, ziua-a doua va fi,
În iatac solitar s-or roti veșnicii,
Risipind nenufari în pirogi arămii.
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memorie
am adormit într-o piatră
cu ochiul mânjit de sare
dovadă că
amintirile primei zile de la facerea lumii
mai sunt încă vii
încă nu era cer
desfăcut de pământ
însă în mijlocul pietrei
plesneau
și visul
și ploaia
și ceasul
și oaia
și eu nenăscutul
urlând de durere-n cuvânt
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ispita
Îți făgăduiesc să te fac mai viu decât ai fost vreodată.
Pentru prima oară îți vei vedea porii deschizându-se
ca niște boturi de pești și-ți vei putea asculta
rumoarea sângelui în galerii
și vei simți lumina lunecându-ți pe cornee
ca trena unei rochii; pentru prima oară
vei înregistra înțepătura gravitației
ca un spin în călcâiul tău,
și omoplații te vor durea de imperativul aripilor.
Îți făgăduiesc să te fac atât de viu, încât
căderea prafului pe mobile să te asurzească,
să-ți simți sprâncenele ca pe două răni în formare
și amintirile tale să-ți pară că-ncep
de la facerea lumii.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secunda noastră
ne sortiseră ielele
am plonjat în secunda noastră
inevitabil
căutându-ne disperați
de teama de-a nu ne pierde
înainte de a ne întâlni
rătăciți în nanosecunde
lungi cât facerea lumii.
rămăsese o ultimă constelație
între noi
am îmblânzit-o zâmbindu-i
cu fructe de pădure
culese din poteca vieții
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
primăvara asta
e o altă minune
în care mor ghiocei
și cerul meu
solitară fereastră
înspre lumini
păreri
povești nespuse
umbre
e cerul meu
vântul îmi lasă pe tâmplă
flori negre
ce tremură de spaimă
e tâmpla mea cu care sprijin
facerea lumii
umile flori albastre
și ochi abia născuți
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Facerea lumii
când a zidit umanitatea
Dumnezeu a început
cu locul copilăriei mele
cu vibrația luminii din curtea bunicii
cu mirosul de cais ars de pe verandă
cu răcoarea din antreul casei
și gustul sfânt de brânzoice
rumenite în cuptorul cu vatră
a pilonit la umbra casei
leagănul acela care mă purta până la cer
și liliacul care încărca aerul
în diminețile copioase de vară
Dumnezeu și-a desăvârșit creația
în palmele blânde ale bunicii
în rugăciunile ei umile
în înțelepciunea bunicului
și evlavia privirii sale
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din Iluzii în ambalaje de carne (iunie 2011)
Adăugat de georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre facerea lumii, adresa este: