Poezii despre Carpați și Soare
poezii despre Carpați și Soare.
Mândria de a fi român
Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port și eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.
Să fiu mândru că-s român
în țara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpați, Dunăre, mare.
Pe munți vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.
Din bătrâni am învățat
să-mi iubesc neamul și glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Noul Soare
Speranța-i că voi tineri nu va-ți pierdut
Prin jungla sălbatecă de afară...
Fugiți de umilirea cea amară,
Din truda voastră făuriți-vă avut!
Lăcașul cel mai sfânt vă este-n țară
Unde ale voastre mame v-au crescut;
Așteaptă să fiți de apărare scut
Și-n casă Noul Soare să răsară.
Și dacă veți fi de rele-mpovărați
Să curgă lacrimi Dunărea Albastră,
Să nu disperați, cu toții sunteți frați!
Rădăcina vă tinde către mare
Înfiptă-n inimi sacre de Carpați
Și nu vă poate smulge vântul tare!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământ de Luceafăr
Pământ de Luceafăr,
De Ev îndrăzneț,
De visului teafăr
Sublim Voroneț.
Nu știi pe grecește,
Engleză, latină,
Cum știi românește,
Să dăinui lumină...
Trăind de izvoare,
Carpați luminând,
Ai stins revărsare,
De zei, fulgerând...
Nici stele de vină,
Nici soare de jar
N-au fost mai lumină,
Mai dârz temerar...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Gheorghe Ion Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Getica
Bogată e toamna. Și frunzele s-au copt,
Belșugul e dulce, mai dulce ca oricând.
Rodește câmpul, sunt roade peste tot,
Sudoarea omului e fructul pe pământ.
Zamolxe, fii slăvit! Îți mulțumesc.
Doar Masa Ta de piatră lumină în ruine.
Cu pâine și cu sare te slăvesc,
Că bravii geto-daci sunt pururi lângă Tine.
De piatră așa cum sunt, cu paloșele sus,
Sunt vrednici, războnici neînfricați.
Când soarele se întunecase la apus,
Nu au răbdat furtuni peste Carpați.
Românule, să știi că ești din neam ales!...
Dar gloria durează în propria-i lumină.
Și cât ar fi de spus nu încape într-un vers,
Ei sunt lumina pietrei și-n lume rădăcină.
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista USR Bacău P l u m b, nr 164 - nov. 2020 (revistă fondată de George Bacovia)
Adăugat de Adi Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Româncele
Ca temelii în ziduri de cetate
Luptând cu arma pentru dreptul sfânt
Româncele, născând eroi de seamă,
Ne-au dat durată pe acest pământ.
Ele-au fost nume de Ștefani și Țepeși,
De Mircea, Horea, Tudori și Mihai
Și de atâți ce sângerară-n vreme
Pentru această inimă de rai.
Statornice-n iubire, când bărbații
Duși la hotare se băteau aprins.
Arând și culegând, ele ținură
În inimi focul dragostei nestins.
Venindu-le copiii-nvinși din lupte
Nu i-au primit, deși le erau sori,
Ci i-au trimis la oaste: ori să moară,
Ori să se-napoieze-nvingători.
[...] Citește tot
poezie clasică de Virgil Carianopol
Adăugat de Elena Brătulescu, Lugoj
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turism
Șoseaua urcă spre Voineasa,
Iar Lotrul curge spre Brezoi...
O fată și-a pierdut cămașa
Prin fânul de curând cosit,
Și-acum, în poarta casei, s-a proptit
Să-și mai arate-o dată sânii goi
Și trupul rumenit de soare
Turiștilor înfometați
De farmecul unei idile trecătoare
În pitorescul munților Carpați...
Așa sunt toate fetele la munte...
În prima zi -
Oricare-ar fi -
Se lasă sărutate doar pe frunte...
A doua zi,
Până și cele mai ursuze
Se lasă sărutate chiar pe buze...
Iar în a treia
Sau a patra zi
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea Mitropolitului
Din viața pământeană a plecat, acolo printre stele.
În cer locul și-a aflat și locuiește cu ele.
Acuma, de sus ne privește cu ochii cerului, senin.
De multe rele ne păzește, la chipul lui eu mă închin.
Cum luna are nevoie de soare, ca să poată lumina,
Tot la fel Dumnezeu are, nevoie de Sfinția Sa.
Să-i stea alături l-a luat.
L-a așezat printre cei drepți.
Cu îngeri l-a înconjurat
și cu Sfinții Înțelepți.
Astfel, Mitropolitul Anania, o altă viață a început.
Pe pământ a fost făclia, celor ce-n Dumnezeu au crezut.
S-a stins Duhovnicul Carpaților.
Spiritul lui a rămas.
În eternitatea munților
și-acum ne cheamă al său glas.
De sus, din ceruri, el veghează, cum credincioșii pe pământ,
continuă și mai păstrează, al credinței lui cuvânt.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mugur
Mic, plapând, primavaratic,
tipa sus spre Soare;
vezi?! Si marul meu carpatic
tot va da în floare.
L-a gândit în timp chemarea,
sau ecoul primaverii;
ceata neiubindu-si zarea,
a mâncat-o mitul serii.
S-a dus frigul si zapada,
s-a dus iarna nevorbita;
ploaia mi-a hranit livada,
seva învinge linistita.
Norii fug, vrajiti de vânt,
ceru-i clar de roua;
ciocârlia moare-n cânt,
zarea-i taina noua.
[...] Citește tot
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia literelor
privesc dansul rimelor împerecheate
literele colorează o albă foaie
cerneala se așterne ca o ploaie
poemul se naște în sfere minunate.
armonii de gânduri cerul îl brăzdează
lumini mângâie tâmplele argintate
pe bolta universului pentru eternitate
simfonia literelor se interpretează.
cuvântul se-nveșmânta cu strai nou
pleacă în pelerinaj în Carpații sfinți
transcende sufletul pătrunde-n minți
crestele-s îvăluite în albastru ecou.
deasupra veghea soarelui ca un halou
multicolor sub care viețuim cuminți.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Columna românească
În umerii mei, pe umerii mei
Crește orizontul copilului ideal,
El are viziunile stelei candorii
Răsărind pe-o felie de deal.
Privește viața în ceafă și merge
Ca vântul în pulberi de țară,
Torsul trupului cu oase vânjoase
Raze multiple de soare măsoară.
Își cuibărește munții în dor,
Și marea, și câmpia, și frații,
Istoria o scrie cu aur de sânge
În tricolorul ce-nfășură Carpații.
Prin umerii lui, prin umerii mei
Trece țara, limba strămoșească,
Copilul acesta azi sărbătorește
Columna de-nscrisuri, românească!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Carpați și Soare, adresa este: