Everest şi visare

Eşti pionier, om temerar

Ca-n zbor măiastru de acer,
Pe-aripi ridici înaltul cer,
Şi scuturându-te de lest,
Urci alte culmi de Everest.
Cu gheare, dinţi, te-agăţi de munţi,
Izbânzilor să le-ntinzi punţi
Şi cu frânghia prinsă-n brâu,
Dai viselor năstruşnic frâu.
Eşti pionier, om temerar
Şi-ai înfrunta orice calvar,
Să cucereşti un vârf al tău
Până nu te afunzi în hău.
Înaintând prin aspre vremi,
Ca un soldat beteag blestemi,
Dar vei atinge 'nalte stânci,
Icnind, târându-te pe brânci.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oază în lumină

Acolo, sus, e-o oază de lumină,
Pe scena ninsă-n flori de reflectoare,
Şi-n umbra nopţii unui vis de soare
Răsare în splendoare o regină.

Ea-i sus, de tot, iubire şi instanţă...
Aplaudată-n lumea ei de-o clipă,
Iar inima-i cortina-i o ridică
Pe munţi de trudă, visuri şi speranţă.

... Artistă, dansatoare şi femeie,
Parfum, sinceritate, frumuseţe,
Candoare, bogăţie şi nobleţe
Dar, mai presus de toate, o Idee.

Firavă, ca un fum de lumânare,
Ea suie Everestul din iubire
Şi sparge-n gheţuri clipa de uimire
Ce-aduce-n viaţă stropul de-ncântare.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşertul din noi

Mereu am crezut că deşertul e afară
şi se plimbă tumultuos
pe aleile lumii
printre neizbânzi, răni şi războaie pierdute
într-o iarnă a sângelui absolut
ce curge prin arterele apelor tulburi ale omenirii.

Apoi, într-o zi însă am înţeles
probabil ameţită de zenitul prăbuşirii
că deşertul e-n noi, acolo-n sufletul nămiezii,
iar deşertul din noi
e pictat atât de frumos
de obsesiile, nălucirile, visele noastre
în ceasul subconştientului
din aripile plumbuite de gerul vieţii.

Ameţită de amăgitoarele erguri diafane
m-am retras mai adânc
în oaza curmalilor timpului
lipindu-mă cu spatele de zidul plângerii,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

15

frigul mă împleteşte în negrul obscen al nopţii
cu ochii închişi şi buzele adunate într-o prună ovală
clepsidră prin care curge viaţa
bob cu bob

scriu poeme stoarse de miez
păsări uscate pe creanga ultimului smochin

dar nu te pot refuza
ridurile tale mă absorb din praful mediocru al vieţii
ochii tăi mă aşază pe latura primejdioasă a timpului
nu pot
mă excită letargia orelor tale
când visezi cearşaful mototolit de existenţa
unei mata hari
cu braţele încolăcite
sufocându-te

mângâi ochiul care zâmbeşte
cu un ac

[...] Citeşte tot

poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Razna

Multe pot s-o ia razna, tot ce merge bine,
Va merge prost, desăvârşitul viază fără scop,
Însingurat şi neînţeles, poetul se înfrăţeşte cu Leviathanul,
Scrie mult, băiete, până când mâna îţi va cădea uscată,
Computerul va exploda, cititorii te vor ocoli ca pe o umbră suspectă,
Mozart a depăşit orice limite, dar nu de asta a murit, a scrie puţin este o artă,
A nu scrie nimic este un Everest al anonimatului,
Că omul se află în om, zice oricare, crinul se regăseşte în crin,
Autorul lalelelor a murit de tristeţe, fiecare filosofăm în căutarea
Propriei esenţe, îţi bei propria supă, nu compara A cu B, eu cu el,
Un orb îş zăreşte mai lesne pe Dumnzeu, dar nu orice surd este Beethoven,
Legea cantităţii se referă la bani, la zilele rămase, cine îţi numără versurile?
O fi un contabil la Fondul Literar. Cantitatea este o măsură a morţii,
Nu iubesc pe cei care nu vorbesc, ca nişte tramvaie oprite în depou,
Prefer plantele, pietrele, nu aţi văzut ce mult vorbeşte un câine?
Pe tine, iubito, te voi săruta de o mie de ori pe noapte,
Starea de bine de la Dumnezeu vine, dar nu tot ce vine din ispiraţie
De la Dumnzeu vine, suntem oare otravă unul pentru celălalt?
Lupta cu Dumnzeu este zadarnică, Îngerul va învinge,
Ai plecat la mare dispreţuindu-te pe tine şi pe ceilalţi,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!