Făt-Frumos

Ai trăit şi tu în basme...
Te credeai şi tu o zână,
Şi-aşteptai ca să te fure,
Vreun Făt-Frumos să vină.

catren de Alexandru Vlahuţă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul Iubirii

Timpul
n-are frână,
zboară ca gândul
înaintea trenului,
Cal Năzdrăvan
din poveste.
În cupeu –
doi îndrăgostiţi,
Făt-Frumos
şi Ileana Cosânzeana,
veşnici călători
în Timp şi Spaţiu.
Timpul Iubirii
zboară
în Nemurire.

poezie de Mihai Cucereavii (21 iulie 2004)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-Frumos

Mama mi-a spus să n-am teamă,
Trupul meu nu va fi sfâşiat de
balauri;
Dar să am grijă să nu-mi
fure timpul,
Atunci mă vor încinge lanţurile
neputinţei
Şi mă voi descompune
încet-încet;
Iar dacă voi fi nevrednic şi-l voi
risipi eu
Atunci Balaurul mă va rostogoli
ca pe o minge în groapă
Rânjind de cel care a-încercat
să fie erou.

poezie clasică de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împlinire

Mereu mi-am dorit
Ca Făt-Frumos să mă răpească!
Departe de lume-ascunzându-mă,
Să mă iubească.

Mereu am visat,
La clipa mea de fericire.
La ceas de dor
Eu te chemam în gând, iubire!

Şi ai venit
Şi fără veste m-ai răpit
Din gânduri şi preocupari
Ducându-mă în depărtări.

Şi am fugit,
Strivind trecutul amândoi,
În sărutări de buze moi
Şi ne iubim cum ştim doar noi.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Iubirea-mi să o lepezi de povară:
La sânii tăi de stele să-mi sugrumi
Coşmarul anilor, cu părul sfoară.
Să ne iubim etern, în alte lumi.
Pătrunde enigmatică prin pleoapă,
Lăsând pe gene un sărut stingher...
Te prinde vântul şi din nou te scapă
În glasul meu uscat, când doar îţi cer:
O altă zi, purtată-n alte sfere
Prin care să zburăm de sus în jos;
Înmărmurit de-a vocii-ţi adiere
Şi-nveşmântat în alb de Făt-Frumos,
Te voi opri. Eşti fără de scăpare,
Vei fi a mea în dulcea încordare.

sonet de Ionuţ Popa (23 iulie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte cu tine

Pe umeri de îngeri,
veniţi în fereastră,
în noaptea albastră
un ochi mă veghează.
Şi visu-i mai tandru,
în suflet sihastru,
născând vii arpegii
în inima trează.

Cu aripi de mătase,
un cântec se zbate,
răsună-n unghere,
lumini răspândind.
În liniştea nopţii,
vibrând, de nelinişti
mi-apare-n retină,
un chip vălurind.

Şi geana-l închide
în clipa furată

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul în toamnă

Copacul, fără un cuvânt,
cu ramurile duse-n vânt
veghea în zori ferestra mea
dar nicio frunză nu avea!

Şi în tristeţea lui solemnă
vedeam statura-aceea demnă
a celui ce, de vânt bătut,
s-a dăruit fără-un cuvânt!

Şi drept, aşa cum eu îl ştiu,
în faţa timpului pustiu
ce-n toamnă totul i-a luat,
îl simt puternic, brav bărbat!

Nu plânge doar se leagănă
şi dorul şi-l tăragănă,
chemând la el, podoaba-i iară
să-l împresoare-n primăvară.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarte în basm

Pe-o scoarţă doarme coiful uitat de Făt-Frumos,
Pe trepte stau de veghe săgeţile şi arcul,
Un ornic socoteşte când a murit monarcul
Şi-un cuc închis în vreme din oră se dă jos.
Un cal care nechează a putrezit de somn -
O ia prin seară cerul câmpiei înainte,
Iar paznicul în mână cu chei sau oseminte
Închide în morminte şi umbra mea de domn.

poezie de Alexandru Robot din Somnul singurătăţii (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de Bobotează

În noaptea de Bobotează,
Cu fir de busuioc la căpătâi,
O fată crede că visează
Pe iubitul cel dintâi,

Dar în zori se Întristează,
Că în vis... iubitul nu-i...
În noaptea de Bobotează,
Cu fir de busuioc la căpătâi.

Nu plînge! Neiubită nu rămâi!
Un Făt-Frumos tot te veghează,
Dar el încă u cutează,
S-apară-n visul tău dintâi,

În noaptea de Bobotează.

rondel de Ioan Friciu (2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânsul cu noduri în gât

Printre dese sughiţuri
plânsul trece
cu noduri în gât
într-un somn ciudat de ademenitor
pentru un copil.

Mângâi cu ochii pe mama,
nu spune nimic,
timpul se-nghesuie-n mine
de uit dintr-o dată totul,
adorm.

Seara fuge pe cărări de munte,
cade în tăceri,
pe nesimţite îmbracă noaptea
în haine de întuneric.

Cresc în somn un făt frumos
şi mai departe
se derulează basmul.

poezie de Silviu Someşanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!