Poezii despre Isaac Newton și viață
poezii despre Isaac Newton și viață.
Șapte
Șapte cifra divină,
Zilele săptămânii și tot atâte planete
După care s-au botezat,
Șapte minuni
Despre care lumea a scris în anale.
Culorile spectrului și...
De șapte ori câte șapte
Neam de români
Căliți de iubire și moarte...
Isaac Newton mitul uman,
A ales să împartă
Bucuria culorilor dându-le câte o culoare.
Le-a dăruit portativul,
Pe care notele dansează întocmai luminii
Ce picură-n suflet...
Tot șapte...
Și atunci nu cumva
Și noi vom avea
De șapte ori câte șapte vieți de trăit?
Omule, pentru toate acestea,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un alt Nume
Printr-un singur Nume
se primește
credința
și viața
doar
un singur Nume există
pe aripa zilei
aici
nu-i
nici Pitagora
nici Nebucadențar
sau Alexandru cel mare
Cezar
Traian
Newton
Kepler
Einstein
Napoleon
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (27 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumos e
Frumos e să respiri aerul de primăvară la Socea
și în același timp să nu fii mahmur.
să absorbi picăturile din izvor și apoi să curgi în ele.
frumos e să te simți bine. să ai putere
pentru orice formă de credință care nu-i face rău altuia,
deci, a nu avea.
de asemenea frumos e să trăiești pe Bosutska
și să crezi că există.
în fiecare dimineață să intri în magazin și să cumperi pâine, s-o mănânci
deasupra ziarelor pe care le-ai găsit în cutia poștală.
frumos e când poșta te găsește și când poți să găsești poșta.
găsirea e, în general, plăcută.
să găsești un chip familiar când treci pe lângă stadion
sau pe lângă o universitate mai slabă. rânjetul e frumos.
e frumos să găsești un punct.
cuțitul pentru întins pe care l-ai pierdut de mult și acum e mătăsos
batalionul îngerilor de paradă își coboară urechile de fier
și aceasta deja se învecinează cu oribilul. totul este la limita oribilului,
și aceasta este de asemenea frumos.
să dezlipești guma de mestecat din talpa pantofilor ușori, răutate care îți
[...] Citește tot
poezie de Marko Pogacar, traducere de Adrian Oproiu și Goran Colakhodzic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de pahar (extras)
Demult, când gândul se năștea abia,
A trăit Thales din Milet:
Se spune că el întrezărea
Adevăruri vaste pe care alți muritori nu le puteau vedea;
Atunci a fost primul moment
Când s-a-înțeles fără niciun dubiu, evident,
Că toate-au fost făcute pentru om și bunăstarea sa.
Corul
"Umpleți paharele cu vin: nu vă fie teamă nici
De viitor și nici de gândurile care, căzând, fac plici!"
În centrul cerului: pământul înțepenit și plat!
Dar asta numai până când a venit și,-n fine,
A pus lucrurile la punct cum se cuvine,
Cu vână tare și glas puternic,
Un înțelept numit Copernic.
Tropăim, susținea el,
Pe-un glob mititel
[...] Citește tot
poezie clasică de Thomas Hardy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Isaac Newton și viață, adresa este: