Poezii despre Ludwig van Beethoven și muzică
poezii despre Ludwig van Beethoven și muzică.
Amintiri din muzee nemtești
Uneori, iubind, auzeam clapele
pianului pictat
la care cânta Mozart, copil,
alteori, iubind
auzeam
slujit numai de pâlniile
ori de grotestile tulumbe
cu care auzea Beethoven.
Cântam cu dintii de ceas
ai cutiilor cu muzica,
purtându-mi creierul în afara
lipit ca o peruca buclata
de teasta subtiata de pasii
lui Bach,
grasul,
urcând
în turnul
clopotnitei...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonata lunii
Sonata lunii de Beethoven
e însăși luna coborâtă pe pământ.
Așa s-ar crede și așa s-ar zice:
luna ce umblă prin păduri,
prin roua-albastră și prin flori de crini,
și-alcătuiește din lumini
amare și din dulce vânt
Ofelii, Margarete, Beatrice.
Printre acestea te alegi și tu,
ca o parte din Sonata
ce încă niciodată
nu a fost cântată.
poezie celebră de Lucian Blaga din Vara de noiembrie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Silențios
Suntem simple note muzicale,
Pe portativul sonatelor magistrale,
"Nocturna" "Silence" parcă ne pătrund,
Când lovește Beethoven pianul plăpând.
Am ajuns să ne fie dor de gălăgie,
De oameni, buni sau răi, doar să fie,
De tot ce nu vedeam că avem,
Dar și așa, observăm doar când pierdem.
Păsările din colivie, parcă altfel le privim
Sau animalele de la zoo, altfel le iubim,
Sau vântul rece și tăios, altfel îl simțim,
Ori soarele cald și blând, altfel ni-l dorim.
Brusc parcă și regii sunt mai interesați,
Este normal, un virus nu are preferați,
Am început parcă să îmi cunosc și frații,
Nu aveam timp de ei, aveam de alții.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (31 martie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muzica
Înșelătoare rezonanță timpanică
De înlănțuiri simbolice de semne,
Feerii, de simț, capabile să-ndemne
Putând crea efect d-explozie titanică.
Din imemorial ne delectăm cantabil
C-o sursă de plăcere în sunet vibratoare
Și ne-adunăm mulțimi venite-nspre-ncântare
Adesea, printr-un singur "sol", inimitabil.
Imensități în timp răsună din memorii;
Beethoven, Verdi, Vivaldi, Offenbach,
Mozart, Puccini, Strauss, Lehar, Bach
Bizet, Gounod, Bellini-s giganții iluzorii.
Copii de Beatles, Eagle, Rolling Stones
Jucăm hora și sârba de-un folclor străbun
Și amestecăm manele, creând prost din bun...
O șansa cu Celine, Cristophe și cu Tom Jones.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prizonierat
păsările cădeau din noi
ca dintr-un ținut fără de aripi/ ca dintr-o grotă
n-aveau copaci și porția de lumină se înjumătățise
se auzeau clopote/ cineva interpreta o arie
Beethoven's Silence: marșul funebru al interiorului devastat:
zăpezi lunecând spre origini/ toți îngerii aceștia dezbrăcați
ce n-au mai apucat să dobândească sentimentul rușinii/ nici pe-al fricii
cerșetori inconștienți cu drepturi depline asupra bunului cer
și cuvintele ne-au înghesuit în tăceri deloc aurite
peisaj cu om și absență/ timpul care nu se decide
să rămână azi... să treacă spre mâine
dinții aceștia ai vanității curgându-ne prin sânge
pervertindu-ne măruntaiele
o arcuire haotică în eter/ iluzia cvasioptică
de nu cumva or fi mâinile tale... mâinile mele
căzătură de păsări
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonata morții
aud sunete îndepărtate de flaut,
nebun, Beethoven, cântă pentru mine,, Sonata Lunii",
pianul lui rupe liniștea-n două,
vechi amintiri mă cheamă-ntr-o grădină de vis,
ah, Semiramida, unde ești, că te-am visat regină
într-un Babilon modern,
erai îmbrăcată într-o haină de doliu,
unde e gloria ta, frumusețea ta,
te strecurai printre chiparoși,
andaluză cu ochi căprii ca o ciută prin codru,
mi-ai spus că ești în travesti
și că ești însăși moartea,
de ce nu mă lași să ascult în liniște,, Simfonia a cincea"
si apoi să vorbim amândoi despre viață
și despre trecerea noastră dincolo,
porți un doliu frumos, Semiramida,
sunt îndrăgostit de tine, te rog mai lasă-mă câteva clipe,
să sorb savoarea acestei lumi,
să mai miros florile grădinei tale,
acest Paradis terestru făcut din fericire și nefericire,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (16 decembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Ludwig van Beethoven și muzică, adresa este: